A venit timpul să plătim - dăm inapoi prima rată către FMI

Într-o periodă în care luptele politice din România, combinate cu situaţia tensionată din zona euro, au adus leul la valori minime istorice faţă de moneda europeană, iată că o presiune suplimentară planează asupra cursului.

România trebuie să plătească prima rată din împrumutul contractat de la FMI. Potrivit planului de rambursare, care prevede ca anul acesta România să returneze peste 1,7 miliarde de euro, prima rată este de peste 671 de milioane de euro, adică aproape 3,10 miliarde de lei.

Potrivit unor calcule ale money.ro, pînă în 2016, plata pe cap de locuitor va fi de aproximativ 700 de euro. Mai mult, din cauza cursului nefavorabil euro/DST (Drepturi Speciale de Tragere - moneda de cont cu care lucrează FMI), BNR va plăti în plus 1 miliard de euro. Iar această rată nu este singura din anul în curs. Peste 3 luni, pe 6 noiembrie, alte aproape 671 de milioane de euro vor pleca spre FMI şi pe 21 decembrie vom da jumătate din sumă - 264 milioane de euro. Însă cei mai mulţi bani îi vom înapoia în 2013 şi 2014, cînd va trebui să returnăm aproape 10 miliarde de euro.



Euro, record după record în faţa leului

Experienţa altor ţări aflate în situaţii similare ne arată că, în perioada de dinainte şi după plata unei rate atît de substanţiale dintr-un împrumut, cursul se depreciază masiv.

Şi, dacă ne uităm la cursul afişat de BNR la sfîrşitul săptămînii trecute, unde un euro ajunsese la un nou record istoric de 4,6481 lei, ne dăm seama că situaţia nu e deloc liniştitoare.

Şi asta după ce doar cu o zi înainte guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţase că BNR are spaţiu de manevră pentru a susţine cursul.



Planurile Guvernului

Guvernul are însă în vedere încheierea unui nou acord cu FMI.

Ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, a făcut acest anunt încă de pe 25 iulie, precizînd atunci că nu poate indica o sumă, ci doar o perioadă - 2 ani.

„Este prematur să vorbim acum despre sume, dar importantă este decizia de natură strategică vizînd un termen mediu. Vorbim de un acord care probabil va fi tot pe doi ani, 2013-2015“, a spus atunci Florin Georgescu.

Această idee a fost reîntărită şi de fostul reprezentant al României la FMI, Mihai Tănăsescu. Acesta a explicat că noul acord ar putea să prevadă un aranjament tip linie de credit permanentă la dispoziţia ţării.

„Aceştia ar fi bani care ar sta la dispoziţia României, în cazul în care s-ar întîmpla un şoc extern puternic şi România ar fi afectată. România, ca şi în prezent, nu va trage aceşti bani, nu va folosi aceşti bani. România are capacitatea să se împrumute şi să se finanţeze singură de pe pieţele interne şi externe, nu are nevoie de banii Fondului sau ai Comisiei, dar a avea o ancoră, o bretea de siguranţă în eventualitatea unor riscuri externe, este un lucru important şi deştept pentru o ţară ca România, în momentul de faţă“, a explicat Tănăsescu.

Analiştii sînt însă mai sceptici şi spun că, de fapt, acest nou împrumut i-ar permite României doar să-l plătească pe cel vechi, intrînd într-o spirală din care greu mai poate ieşi.

ALEXANDRA ŞANDRU