VICTOR PONTA ŞI-A DAT ARAMA PE FAŢĂ INAINTE SĂ AJUNGĂ LA PUTERE

Cu siguranţă că dacă s-ar întîmpla ca, prin absurd, Victor Ponta să ajungă la Putere, acesta ar fi un nou şi mare eşec pentru România şi nu ştiu dacă o asemenea lovitură ar mai putea fi suportată de o ţară care, şi aşa, se află în pragul falimentului.

De ani de zile, în România se derulează un soi de experiment care ignoră total Interesul Naţional, sub bagheta cercurilor externe, care şi-au plasat în fotoliile guvernamentale „cozile de topor“. De aceea cred că soluţia Victor Ponta reprezintă doar o altă etapă a aceluiaşi experiment, care ar putea fi fatal pentru Ţara Românească. Şi nu pentru că Ponta nu ar fi un băiat deştept, doar că este total lipsit de cunoştinţele şi experienţa atît de necesare purtării unei pălării atît de mari precum guvernarea unei ţări. Sigur că, în infantilismul său, nu poate să reziste tentaţiei de a se lăsa împins de la spate de anumite cercuri externe, cu solidă bază în interior, care i-au promis marea cu sarea, dar totul este o cacealma construită pe dorinţa lui de parvenire. Degeaba încearcă Victor Ponta să o sucească, să o învîrtească, cum că el este împotriva actualei Puteri, pentru că sforţările sale sînt sortite eşecului. Românii dau semne tot mai clare cum că s-ar fi deşteptat şi sînt din ce în ce mai greu de păcălit. Întîlnirile pe care Ponta le-a avut cu unul dintre cei mai mari duşmani ai Poporului Român demonstrează de la sine puţinătatea discernămîntului, căci înainte de a face un asemenea pas trebuia să conştientizeze faptul că un astfel de personaj nu dă nimic fără să ceară ceva la schimb. Ar fi trebuit să se uite mai întîi la şantajul la care este supus mentorul său, Traian Băsescu, după ce a fost ajutat în campania electorală din noiembrie 2009, şi apoi să ia decizia unei astfel de legături. Despre George Sörös, căci el este personajul, s-au scris şi se vor mai scrie foarte multe lucruri, pentru că este implicat în numeroase acte criminale, care au condus inevitabil la distrugerea unor state. Simpla sa declaraţie la Forumul Economic de la Davos, Elveţia, din 27 ianuarie 1995, prin care susţinea că „lumea are nevoie de o Nouă Ordine Mondială şi vă avertizez că urmează o perioadă de puternică dezordine în întreaga lume”, spune totul în acest sens. Oficial, Sörös a înfiinţat la Bucureşti, în 1990, fundaţia care îi poartă numele: „Fundaţia Sörös”. Ulterior, numele a fost schimbat în „Fundaţia pentru o Societate Deschisă” (FSD), unul dintre primele ONG-uri înfiinţate în România. În realitate, organizaţiile non-guvernamentale (ONG) au apărut la începutul anilor ’80, prin „privatizarea” unor activităţi specifice CIA. Allen Wistein, fondatorul organizaţiei „National Endowment for Democracy” - un ONG binecunoscut -, spunea recent: „Facem o mulţime de lucruri, pe care acum 25 de ani le făcea CIA”. Prin externalizarea unor activităţi CIA, SUA „legendau” unele operaţiuni specifice, astfel ca adversarii să nu critice America pentru „amestec în treburi interne”. Pentru că acum era vorba despre organizaţii „non-guvernamentale”, deci fără legătură cu Guvernul american sau CIA. Aşa au apărut „Freedom House” (director James Woolley, fost director CIA), „National Democratic Institute” (condus de fostul secretar de Stat Madeleine Albright), „Open Society Institute” (patronată şi finanţată de George Sörös), „National Endowment for Democracy” şi multe altele. Toate aceste ONG-uri şi-au creat rapid filiale în ţările de interes pentru politica americană. În realitate, este vorba despre o adevărată reţea: „Sörös Open Network România” (Reţeaua Deschisă Sörös din România). În cadrul acestei reţele funcţionează o mare varietate de organizaţii, asociaţii, instituţii, cluburi etc. Între personalităţile de vîrf ale reţelei „Sörös Open Network România” pot fi amintiţi: Renate Weber, Alina Mungiu, Monica Macovei, Cristian Pîrvulescu, Mihai Răzvan Ungureanu, Adrian Cioroianu. Numitul George Sörös a investit în 1990, pentru fundaţia sa din România, 1,5 milioane de dolari. Banii au servit implementării unor „programe civice”. Între 1990 şi 1994, Fundaţia s-a ocupat, de pildă, de elaborarea „manualelor alternative” - scrise de membrii Fundaţiei - în colaborare cu Ministerul Educaţiei. Investiţiile lui Sörös în România au crescut progresiv. De la 4,3 milioane de dolari în 1992, la 11,3 milioane de dolari în 1996, pentru a ajunge, în 1999, la suma record de 15,8 milioane de dolari. Comentariile nu au întîrziat să apară, mai ales că Ponta nu a confirmat sau infirmat ceea ce se aflase şi circula deja în diverse medii, cum că s-a întîlnit cu Sörös, care i-a promis că-l face preşedinte dacă îi cîntă în strună. Aşadar „socialistul” Ponta s-a întîlnit cu speculantul internaţional George Sörös în SUA. O ruşine de proporţii, ca şi Uniunea Social-Liberală, iar noi ne întrebăm pînă cînd mai poate fi dus de nas Poporul Român de nişte farseuri şi pînă cînd crede Sörös că poate batjocori România? Legătura a fost perfectată prin soţia lui, Daciana Sârbu, încadrată la Parlamentul European de aghiotantele est-europene ale speculantului financiar, Monica Macovei şi Renate Weber, activista, respectiv fosta preşedintă a Fundaţiei Sörös România. Şi nici n-a venit bine acasă, că a şi convocat toţi jurnaliştii străini din România – după cum a fost învăţat peste Ocean – ca să le spună „noutăţile”: că el va bloca Proiectul Roşia Montană dacă ajunge premier (primul pas înainte de alegerile prezidenţiale, cînd, cine ştie, poate se cuplează cu colegul său, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru a face o echipă de tip Putin-Medvedev sau viceversa). În tot cazul, cum a scos porumbelul pe gură a şi fost premiat de tartorul Forumului Economic Mondial, nimeni altul decît acelaşi George Sörös, care l-a recompensat - pentru a-i crea deja la nivel internaţional o imagine adecvată - cu nominalizarea de „Tînăr Lider al Lumii” (Young Global Leader of World Economic Forum), un fel de şef de detaşament al pionierilor de la Davos. Surprizele acestei întîlniri nu au întîrziat însă să apară. Prima: eliminarea prietenului său, senatorul Dan Şova, din funcţia de purtător de cuvînt al PSD, pentru afirmaţiile, corecte de altfel, făcute cu privire la inexistenţa holocaustului în România. Victor Ponta a anunţat, fără nici un fel de remuşcare, că Dan Şova nu mai este purtător de cuvînt al PSD şi că îl va trimite la Institutul de Studiu al Holocaustului din SUA pentru documentare, urmînd ca apoi să decidă dacă îl reinstalează pe acest post. Al doilea pas greşit l-a făcut Victor Ponta atunci cînd a afirmat: „Eu consider că ideea de PSD Transilvania este o idee corectă. În cadrul PSD la nivel naţional, Transilvania trebuie să aibă şi la nivel politic o reprezentare regională şi o reprezentare specială. Eu nu am nici un fel de temeri ale trecutului, că o să se rupă partidul şi o să plece PSD Transilvania cu partidul undeva, în altă parte, aşa cum nu cred că o să plece Transilvania în altă parte. Cred că oamenii din Transilvania au aşteptări speciale, care ţin cont de structura socială şi economică a judeţelor de aici. Cred cu adevărat că mai multă autonomie, o dezvoltare regională reală trebuie făcută pînă în 2014, nu pe criteriul să desfiinţăm judeţele unde nu cîştigăm alegerile, ci pe criteriul faptului că Bucureştii şi guvernul central au prea multe atribuţii şi prea multe puteri şi anchilozează societatea românească. Oamenii aici au un spirit special, un spirit mai întreprinzător, un spirit mai european şi nu trebuie să existe nici un fel de frînă sau rivalitate prost înţeleasă între Transilvania şi restul regiunilor ţării. Nu înţeleg de ce trebuia ca banii din taxele din Transilvania să se ducă la Bucureşti, ca să revină numai pe criteriul cine are o relaţie mai bună cu un ministru sau prim-ministru, cred că dezvoltarea Clujului şi a Transilvaniei se face mult mai bine de aici decît de la Bucureşti”. Nu seamănă aceste afirmaţii cu o promisiune de acordare a autonomiei Ardealului dacă va veni la Putere? Ba, da. De cînd îşi doresc ungurii acest lucru! Prin aceste declaraţii iresponsabile, Victor Ponta dovedeşte în mod clar că vrea cu orice preţ să îşi apropie minoritatea maghiară din Ardeal, confirmînd în fapt că, o dată ajuns la cîrma ţării, îi va coopta iarăşi la guvernare pe unguri. Preşedintele PSD şi-a dat astfel arama pe faţă, căci este mai mult decît evident că a trădat deja România, cu mult înainte să ajungă la Putere. Tabloul este completat de declaraţiile lui Ponta legate de creşterile salariale preconizate de actuala Putere pentru 1 iunie a.c., în realitate nimic altceva decît restituirea unor drepturi ce le fuseseră furate românilor în 2010. Acesta confirmă, practic, că dacă ar fi fost la Putere ar fi procedat în acelaşi fel ca şi Guvernul Boc. Dar, să-i dăm cuvîntul chiar lui Victor Ponta: „Noi, în 2013, că rămîne domnul Băsescu la Putere sau că venim noi, practic trebuie să venim să le tăiem salariile înapoi la oameni. E o mare păcăleală! Dacă se majorează acum salariile şi nu se iau celelalte măsuri, care înseamnă mai multe locuri de muncă, venituri suplimentare la buget, în 2013 practic nu ai de unde să le plăteşti”. Sigur că, pe fond, liderul PSD are dreptate, dar aceleaşi argumente erau valabile şi cînd Opoziţia se căina şi îşi smulgea părul din cap de mila bugetarilor şi le promita reîntregirea imediată. Da, dar cum să fie bună reîntregirea, dacă este decisă de Putere, pentru că, nu-i aşa, aduce puncte electorale adversarului?! Pe deasupra, Victor Ponta se pregăteşte să se caţere în fotoliul de premier şi trebuie să-şi tempereze discursul, potrivindu-l pe placul UE şi al FMI, ca să nu cumva să-i sperie şi să declanşeze o reacţie adversă, care i-ar putea pune în pericol atingerea scopurilor. Numai că nu a putut rămîne consecvent nici măcar în acest raţionament prin care a vrut să pozeze în om responsabil, pentru că, a gîndit el rapid, bugetarul – cam slăbuţ la minte - ar putea să nu priceapă decît că aştia de-acum îi dau şi PSD-ul o să-i taie din bani, ceea ce ar fi foarte periculos pentru procentele pe care le visează Opoziţia actuală, aşa că a plusat. „Dacă vrem să fim serioşi, să avem o creştere reală şi sănătoasă, trebuie să stimulăm şi locurile de muncă, dar şi puterea de cumpărare a cetăţenilor. Şi nu doar cu o revenire de 5-10% la salarii, pentru că asta nu acoperă inflaţia, sporurile tăiate, salariul al 13-lea, taxele mărite. Fiecare bugetar a pierdut în jur de 40% din venituri. Trebuie să reparăm situaţia asta, pînă la capăt”, completează Ponta. Adică 15% la salarii e o măsură nesustenabilă, însă cumulul de 40% plus scăderea CAS se poate face şi mîine? Să te cruceşti, nu alta! Iată de ce vă spuneam la început de infantilismul acestui băiat, care se vrea a intra în galeria conducătorilor României. Sîntem curioşi cît va mai dura răbdarea lui Crin Antonescu de a rămîne în aceeaşi barcă cu Victor Ponta. Din cîte ştim, oala este în fierbere mare. Atenţie, români, vi se pregăteşte o nouă păcăleală! Nu vă mai lăsaţi înşelaţi de George Sörös şi de cozile lui de topor!

Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU