ÎNTRUNIRE LA FILIALA PRM TIMIŞOARA

Aflîndu-ne în postul Paştelui, întrunirea din 31 martie a.c. a Filialei PRM Timişoara a început cu un gest creştinesc, oferindu-se pachete cu alimente unor membri ai partidului aflaţi într-o situaţie materială deficitară. A urmat o dezbatere pe tema: „Explorarea şi exploatarea gazelor de şist în Judeţul Timiş”, subiect de importanţă majoră pentru toţi cetăţenii oraşului Timişoara. După luările de cuvînt, cei prezenţi şi-au exprimat dorinţa să participe, la manifestarea de protest împotriva gazelor de şist, care va avea loc joi, 4 aprilie 2013, în Piaţa Unirii, din Timişoara.

La finalul întâlnirii, preşedintele filialei PRM Timiş a dat citire unui poem creştin scris în anul 2008 de preşedintele PRM, o veritabilă "bijuterie" a literaturii române:

SFINTELE PAŞTI

Motto: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.
Evanghelia după Ioan

E Paştele, prieteni, pe-o cruce de lumină
Mântuitorul nostru la noapte o să vină
Va da deoparte piatra cu braţul Lui cel sfânt
Soldaţii or să cadă netrebnici la pământ
Nu are chip de înger, nici voce de copil
E aburul psaltirii pe fluviul lui April
De veţi vedea în iarbă icoana unui miel
Împărăţind o lume – să ştiţi că este El
Cutreieră prin haos de două mii de ani
Azi îl trimite Tatăl din nou la Ghetsimani
E semn înalt că vine şi nu va mai pleca
Ticăloşită-i lumea şi epoca e grea
Ucide fiu pe tată şi maica pruncul său
E foamete, şi spaimă, şi-o ducem tot mai rău
E vremea de pe urmă, Sodoma stă să cadă
Catapeteasma lumii plezneşte ca o spadă
Azi nu mai e ruşine, nici frică de păcat
Devine tâlhăria politică de stat
În numele iubirii de oameni şi dreptate
Se minte şi se fură, se spulberă tratate
Parcă întreaga spumă de drojdie şi sânge
A veacului acesta pe frunte ni se strânge
Ce-i de făcut ? Şi cine mai ştie calea bună ?
Popoarele par turme pe vreme de furtună
Biserica, ea însăşi, şi-a pângărit amvonul
În trâmbiţe tuna-va curând Armaghedonul
Şi-n larma asta surdă de arme funerare
Într-un halou de flăcări stă Îngerul călare
Aduce din înalturi o veste tuturora:
Nădejdea e în Domnul ! Nu disperaţi ! E ora !
Cu cât mai grea-i zăbala la gura unui veac
Din crucea răstignirii noi muguri se desfac
Azi înfloreşte lemnul pe care-a stat Isus
Cununi de lauri verde pe frunte I s-au pus
Îngenuncheaţi a rugă, smeriti-vă trufia
E Paştele ! E noaptea când a-nviat Mesia !
Încondeiate ouă cu picurări de ceară
În roşu, mov, albastru şi coajă gălbioară
Ispite ne trimite rubinul stins în vin
Împărtăşit cu frunze sfinţite de pelin
Bat clopote de aur spre slava lui Christos
Azi nu mai moare nimeni, tot omu-i mai frumos
Îngenunchiaţi pe brazda izvorului creştin
Arsura să vi-o stingeţi la râul cristalin
E vreme pentru toate: şi pentru milostenii
Şi pentru liturghia acestei nopţi de Denii
Jur împejurul nostru-i un câmp de lumânări
Dumnezeiască pace va fi în patru zări
Biruitor cu moartea pre moarte a călcat
Nu plângeţi ! Aleluia ! Christos a înviat !

Corneliu Vadim Tudor, octombrie 2008