15 mai 1848 - MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA BLAJ

La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 15 mai 1848, au participat, alături de fruntaşii paşoptişti din Transilvania, precum Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, George Bariţiu şi Timotei Cipariu, 40.000 de români. Preşedinţi ai acestei Adunări au fost proclamaţi episcopii Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny, iar ca vicepreşedinţi – Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu. Începută în faţa Catedralei din Blaj, Adunarea s-a mutat pe cîmpul de lîngă oraş, datorită numărului foarte mare de participanţi. Semnificativ este şi faptul că la această Mare Adunare Naţională au participat fruntaşi revoluţionari şi din celelalte provincii istorice româneşti: din Moldova au venit Alecu Russo, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, iar din Ţara Românească - Dumitru Brătianu. Locul în care s-a desfăşurat această Adunare s-a numit de atunci Cîmpia Libertăţii. A doua zi, la 4/16 mai 1848, August Treboniu Laurian, revoluţionar de frunte, care se va afirma pe parcursul evenimentelor din Ţara Românească, a prezentat zecilor de mii de oameni sosiţi la Blaj Programul de revendicări ale Naţiunii Române din Transilvania, denumit „Petiţiunea Naţională”.

În cele 16 articole ale documentului erau cuprinse următoarele: Naţiunea Română se declara independentă şi cerea reprezentare proporţională în Dietă; se proclama independenţa Bisericii Române şi egalitatea ei cu celelalte Biserici din Transilvania; se cerea desfiinţarea iobăgiei, fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi; se hotăra formarea unei Gărzi Naţionale a Românilor. Alte revendicări se refereau la drepturi şi libertăţi democratice; românii protestau şi împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. Cei prezenţi au scandat „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”. Din păcate, unirea tuturor românilor într-un singur stat încă nu era posibilă. Pe data de 17 mai 1848 s-a format Garda Naţională a Românilor, iar Adunarea s-a încheiat în entuziasmul tuturor, după ce se hotărîse formarea a două delegaţii, care să prezinte împăratului habsburgic Franz Joseph şi Dietei din Cluj revendicările românilor din Transilvania.

Spre ruşinea lor, atît presa, cît şi oficialităţile de la Bucureşti au ignorat complet acest moment de adînci semnificaţii în lupta românilor pentru Unirea Transilvaniei cu Patria-Mamă, pentru independenţa şi suveranitatea Naţiunii Române.

Sursa:
Ziarul Tricolorul