EXPLORAREA ŞI EXPLOATAREA GAZELOR DE ŞIST A AJUNS ŞI ÎN BANAT

Datorită curajului unor ziarişti din Timişoara precum Ovidiu Mărăscu, Gheorghe Miron, Bogdan Piticariu şi alţii, am putut afla că explorarea şi mai ales exploatarea gazelor de şist devine o realitate şi în judeţul Timiş. Dacă pînă acum am manifestat oarecare detaşare, gîndind că pericolul nu ne afectează, fiind departe, în Moldova, în Dobrogea sau chiar şi în Bihor, iată că s-a apropiat de noi şi ne-a bătut la uşă. Unele zone din judeţul nostru au fost concesionate unor companii petroliere în vederea prospectării şi exploatării gazelor de şist. Este vorba cu certitudine de oraşul Buziaş şi comuna Sînmihaiu Român. Se vorbeşte apoi şi despre comunele Biled şi Periam precum şi de satul Crai Nou din comuna Giulvăz. Chiar dacă ar fi vorba de amplasarea unei singure sonde şi nu de mai multe, contaminarea în jurul acesteia s-ar produce pe o rază de 70 de km, practic ar fi afectat întregul judeţ. Specialiştii spun că spre deosebire de gazele convenţionale, gazele de şist se extrag din roci aflate la adîncimi foarte mari, de ordinul kilometrilor, fracturate sau fisurate prin presiunea hidraulică a milioane de litri de apă amestecată, la fiecare lovitură, cu substanţe chimice. Dintre substanţele chimice folosite la fisurarea hidraulică, aproximativ 38 sînt toxice, alte 8 fiind cancerigene. Ca urmare, se poate vorbi de contaminarea apei potabile şi a celei subterane în care pot apare şi scurgeri de metan. Contaminarea amintită anterior este însoţită frecvent de cutremure şi alunecări de teren, precum şi de distrugerea florei şi faunei. Nu are nici o importanţă cum se numesc companiile care au concesionat perimetre de exploatare. Important este că Guvernul României le-a dat aprobare. Dacă ne referim totuşi la compania americană Chevron, există documentare care evidenţiază că tehnica de extracţie folosită de aceasta în SUA este mai scumpă dar mai sigură pentru mediu. În schimb, în Ecuador, compania Chevron a folosit tehnici care au poluat masiv, fără nici o urmă de intenţie de a proteja localnicii. Cine ne garantează că toate companiile care au obţinut contracte nu vor proceda la fel în România, utilizînd tehnici care aduc maxim de profit cu maxim de efecte negative?

Franţa este prima ţară care în iulie 2011 a interzis prin lege exploatarea gazelor de şist utilizînd tehnologia care are la bază fracturarea hidraulică. În Marea Britanie au fost suspendate toate exploatările datorită apariţiei de cutremure numeroase. De asemenea, în unele state din SUA a încetat exploatarea datorită scurgerilor de metan în apa subterană.

Se vorbeşte despre unele avantaje. Se spune că prin exploatarea gazelor de şist s-ar putea ajunge la o independenţă energetică a României pe o perioadă de aproximativ 40 de ani. Se aminteşte şi de posibilitatea scăderii preţului la gaze. Sînt doar simple amăgiri pentru slăbirea vigilenţei populaţiei. Avem un exemplu concludent oferit de concesionarea petrolului. Preţurile la carburanţi au ajuns la un nivel incredibil, fiind mai mari decît în unele ţări care nu dispun de zăcăminte de ţiţei, fie ele şi concesionate. În ultimii zece ani preţul la gaze a tot crescut de la 200 dolari pe mia de metri cubi la 500 de dolari. Chiar şi o scădere semnificativă a preţului gazului, n-ar trebui să prezinte interes dacă ne este afectată sănătatea şi dacă se ajunge la dezastru ecologic. Reducerea preţului la consumatori ar fi reală, nicidecum ipotetică, dacă s-ar renunţa la intermediari în ce priveşte achiziţia gazelor din Rusia.

Prima reacţie a populaţiei împotriva gazelor de şist s-a produs la Bîrlad, în 21 martie 2012, unde 5000 de oameni au protestat împotriva prospecţiunilor care urmau să fie făcute în zonă. Imediat, lideri ai USL, Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel Constantin şi alţii, acompaniaţi de toate Antenele, au acuzat Guvernul Ungureanu de aprobarea concesiunii fără a avea un studiu de impact asupra mediului. Victor Ponta, după ce a devenit prim-ministru, la 3 mai 2012, a promis că va amîna exploatarea gazelor de şist pînă la finalizarea studiilor care se aflau în derulare la nivel european. La 21 noiembrie 2012 Parlamentul European a avizat două rapoarte privitoare la gazele de şist şi a respins un amendament al Grupului Verzilor care cereau un moratoriu împotriva fracţionării hidraulice. După ultimele alegeri parlamentare, la 18 decembrie 2012, Victor Ponta a spus că “negocierile cu Chevron privind explorarea gazelor de şist rămîn o zonă de interes”. Iată că USL-ul, pe vremea cînd era în Opoziţie, a criticat acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor de şist iar după ce a ajuns la Putere a continuat pe aceeaşi linie trasată de predecesorii de la PDL. Nu ne linişteşte afirmaţia prim-ministrului că se fac, pentru început, doar prospecţiunile care nu prezintă nici un pericol, urmînd ca exploatarea să aibă loc peste 5 ani cînd tehnologia se va îmbunătăţi astfel încît să nu afecteze mediul. Pe de o parte această tehnologie de fragmentare a rocilor este practicată de peste 30 de ani fără să apară îmbunătăţiri semnificative la intervale de 5 ani. Pe de altă parte, o companie care a concesionat un perimetru pentru prospecţiuni şi a făcut cheltuielile aferente, este firesc să şi exploateze în vederea obţinerii unui profit. Probabil că dacă s-ar desecretiza contractele am putea constata că au ca obiect atît prospectarea cît şi exploatarea.

Nu contestăm faptul că s-au făcut presiuni din exterior asupra Guvernului pentru a nu se opune exploatării gazelor de şist dar faptul că a cedat confirmă cele spuse de domnul Vadim că România are statut de colonie că decizia nu mai aparţine românilor, ci străinilor. După Enciclopedia Britanică colonialismul reprezintă: „Control exercitat de o putere asupra unei zone sau asupra unui popor. Printre scopurile vizate de colonialism se numără exploatarea economică a resurselor naturale ale coloniei, crearea de pieţe de desfacere noi pentru colonizator…”.

Dat fiind faptul că explorarea şi exploatarea gazelor de şist cuprinde tot mai multe judeţe din ţară, stîrnind îngrijorare în rîndul unui număr din ce în ce mai mare de locuitori, este necesar să fie cerută părerea poporului, prin organizarea unui referendum naţional, aşa cum a susţinut Partidul România Mare încă de anul trecut. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului poate solicita poporului să-şi exprime voinţa prin referendum cu privire la această problemă de interes naţional.

De precizat că organizarea unui astfel de referendum nu este dorită nici de preşedintele României şi nici de Parlament. Poziţia preşedintelui pro exploatare gaze de şist este cunoscută. În ce priveşte Parlamentul, pe lîngă declaraţiile prim-ministrului adăogăm că la 22 iunie 2012, Senatul, cu USL majoritar a respins o propunere legislativă privind interzicerea exploatării gazelor de şist depusă, înainte de căderea guvernului Ungureanu, în martie-aprilie acelaşi an, de 11 parlamentari PSD. Se încearcă să se procedeze la fel ca în cazul marilor privatizări făcute fără consultarea poporului.

Singura soluţie o reprezintă manifestările de stradă, urmîndu-se exemplul celor 5.000 de oameni de la Bîrlad care şi-au impus voinţa amînînd cu opt luni lucrările de explorare. Dacă românii vor manifesta în mai multe localităţi din ţară, cerînd referendum naţional, atît preşedintele cît şi Parlamentul nu vor avea încotro şi vor trebui să accepte. Prin stimularrea spiritului civic mobilizarea poate fi asemănătoare cu cea din ianuarie 2012, utilizîndu-se internetul. Implicarea unui partid, fie el şi PRM, în organizarea protestelor, s-ar interpreta ca o politizare a întregii acţiuni, fapt ce nu este în interesul nimănui.

Să sperăm că le va veni mintea la cap celor îndrituiţi să ia decizii în această ţară şi că vor da dovadă de demnitate, trecînd peste intervenţiile venite din exterior, astfel încît să se înterzică prin lege exploaterea gazelor de şist, la fel ca în Franţa, fără să mai fie nevoie de proteste şi de referendum.



Ing. LUDOVIC MARDARI

Fost deputat PRM de Timiş