ILIESCU, CONSTANTINESCU, BĂSESCU ŞI INUNDAŢIILE

În timpul celor trei preşedinţi alogeni ai României şi al guvernelor pe care le-au format şi patronat au fost abandonate programele naţionale de îndiguiri, baraje şi canale pentru prevenirea inundaţiilor.

Timp de 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, împreună cu guvernanţii nu au acţionat pentru prevenirea şi evitarea inundaţiilor, iar guvernele şi Parlamentul nu au alocat fondurile necesare pentru investiţii în acest domeniu. Proiectele şi investiţiile în domeniul hidroamelioraţiilor şi îmbunătăţirilor funciare începute înainte de anul 1990, cu toate că nu aveau culoare politică, nu au mai fost continuate de către specialistul în domeniul hidrotehnicii Ion Iliescu, care a fost şi şef la Consiliul Naţional al Apelor.
El avea ocazia ca Diploma obţinută la Moscova să o confirme prin fapte. Timp de 10 ani, cu încălcarea Constituţiei, dl. Ion Iliescu a fost preşedintele României (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004), dar niciodată nu a prezentat vreun program, sau un raport, ori un mesaj în Parlament pe tema prevenirii inundaţiilor şi ajutorării sinistraţilor. Acum, nimeni nu-l deranjează nici măcar cu o întrebare pe această temă. Se bucură în linişte de o pensie frumoasă, la care se adaugă indemnizaţia specială de fost preşedinte al României şi alte privilegii (casă de protocol, cabinet post-prezidenţial, pază de la S.P.P., maşină la scară etc.) şi este scutit de impozite, fiind revoluţionar-complotist. Se zice că răspunde politic, adică a fost preşedinte al F.S.N., P.D.S.R. şi preşedinte de onoare al P.S.D. Următorul preşedinte al României, Emil Constantinescu, geolog şi fost activist al P.C.R., nu a fost preocupat de P.C.I., adică Paza Contra Inundaţiilor, ci numai de aplicarea blestematului algoritm politic. Acesta s-a materializat prin înlăturarea din funcţii a oamenilor competenţi, a profesioniştilor şi înlocuirea lor cu cei 15.000 de specialişti ai răposatei Convenţii Democrate. Avînd diplomă de geolog, în mandatul preşedintelui Constantinescu s-au închis - la comandă externă - majoritatea minelor din România, iar multe dintre resursele naturale ale Poporului Român, inclusiv cel mai mare zăcămînt din lume de aur, argint, uraniu şi metale rare de la Roşia Montană, au fost date unor aventurieri străini. De la sfîrşitul anului 2004, în urma fraudelor electorale, este preşedinte al României un marinar, Traian Băsescu, şi, nefiresc, ţara s-a aflat sub ape, ca urmare a inundaţiilor din anii 2005, 2006, 2008 şi 2010. Fostul preşedinte al României, asasinat în Sfînta Zi de Crăciun a anului 1989, Nicolae Ceauşescu a învăţat din inundaţiile catastrofale din anii 1970 şi 1975, iar după ce i-a ascultat pe specialiştii în domeniu, a mobilizat întreaga populaţie şi a alocat fondurile necesare pentru a preveni alte inundaţii catastrofale. Specialiştii români au elaborat proiectele pentru lucrările hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, la care s-au adăugat şi programele de împăduriri în toate judeţele, iar tăierea pădurilor s-a făcut sub un strict control pentru a asigura, în principal, materia primă necesară industriei lemnului. În ultimii 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, precum şi clientela lor politică, nu au învăţat nimic din inundaţiile precedente, nu au acţionat pentru prevenirea inundaţiilor şi pentru a evita repetarea dezastrelor. Guvernanţii nu au acţionat pentru redimensionarea digurilor existente şi pentru construirea unor diguri noi. Grija lor a fost şi este legată de obţinerea unor comisioane din privatizarea hidrocentralelor. Toţi guvernanţii, de după anul 1989, au permis tăierea masivă a pădurilor, iar defrişările uriaşe se răzbună pe oamenii nevinovaţi, iar nu pe cei care s-au îmbogăţit pe seama lemnului furat.
La inundaţiile din anii 1970 şi 1975 au intervenit Armata Română (cu zeci de mii de militari), întreprinderile şi instituţiile socialiste, Miliţia, Pompierii şi studenţii din toată ţara. La inundaţiile din anul 2010, care au afectat aproape toate judeţele, Armata Română a participat cu 200 de soldaţi, repartizaţi în 5 judeţe, iar la Galaţi şi Brăila cu 300 de soldaţi. Nu trebuie uitat că, în mandatul 2000-2004, deputatul Emil Boc s-a bătut în Parlament pentru desfiinţarea stagiului militar obligatoriu, deşi în ţările membre N.A.T.O., în China, Israel şi alte state ale lumii tinerii fac Armata timp de 1-5 ani, intervenind salvator în timpul inundaţiilor şi după cutremure. La noi, jandarmii, pompierii şi poliţiştii care au participat la îndiguiri, la salvarea de vieţi omeneşti şi la înlăturarea efectelor inundaţiilor sînt "recompensaţi" de preşedintele Băsescu şi de Guvernul Boc IV cu reducerea a 25% din salariu. La această "recompensă" se adaugă creşterea T.V.A. cu 5% şi a inflaţiei, care a ajuns la 8%. Ca urmare, salariul real al bugetarilor se reduce cu peste 50%, prin adăugarea majorărilor la impozite şi la taxe şi a eliminării subvenţiei la încălzire. Sînt exceptaţi, de la scăderea indemnizaţiilor şi salariilor, bugetarii de la Banca Naţională a României, în apărarea cărora a intervenit Banca Centrală Europeană. Bugetarii din conducerea B.N.R., care cîştigă între 50.000 şi peste 100.000 lei/lună, nu sînt afectaţi de tăierile Guvernului Boc IV şi nici nu fac donaţii pentru sinistraţi. Studenţii, de la universităţile de stat şi private, sînt în vacanţă şi guvernanţii au uitat de ei. După ce tăierile guvernamentale i-au afectat şi pe tinerii studioşi, premierul-filozof şi dascăl Emil Boc nu a avut curajul să apeleze la sutele de mii de studenţi pentru a interveni pe parcursul inundaţiilor şi după aceea. Firmele străine care s-au privatizat în România, de regulă, nu participă la ajutorarea sinistraţilor, fiind preocupate să stoarcă un profit cît mai mare şi apoi să-l expatrieze. Fiind România sub ape, de circa o lună şi jumătate, Parlamentul a intrat în vacanţă, iar majoritatea senatorilor şi deputaţilor aleşi uninominal de calculator au plecat în ţări ferite de inundaţii. Alegătorii lor au rămas să se descurce cum pot. Preşedintele Băsescu nu a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru a analiza situaţia şi pentru a elabora o strategie de prevenire a inundaţiilor. Nici un partid politic parlamentar nu a solicitat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a decide alocarea de fonduri de către Guvern şi Banca Naţională pentru ajutorarea sinistraţilor şi refacerea infrastructurii. Liderii P.D.L., P.S.D., P.N.L. şi U.D.M.R. nu sesizează Parchetul care să-i cerceteze pe cei vinovaţi - premieri, miniştri, secretari de Stat, prefecţi, şefi de instituţii deconcentrate şi unii dintre aleşii locali - care nu au alocat fonduri şi nu au urmărit executarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Cu toate că au murit 23 de persoane în timpul recentelor inundaţii, Parchetul nu se autosesizează. După aşa-zisa gripă aviară, de prin anii 2005-2006, ministrul Flutur, de la Agricultură, împreună cu Guvernul Tăriceanu I (P.N.L., P.D., P.C. şi U.D.M.R.) au obligat toate Consiliile Locale din România să cheltuiască cel puţin 70 milioane lei (ROL) pentru a achiziţiona obiecte de inventar şi substanţe necesare în lupta cu o epidemie care nu a mai venit, după ce au aflat de această afacere Parchetul şi D.N.A. După inundaţiile din ultimii 5 ani, guvernele Tăriceanu şi Boc nu au obligat toate Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale să achiziţioneze bărci cu motor şi motopompe. Marea majoritate a localităţilor, inclusiv cele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, nu au bărci şi motopompe, nici măcar pentru a le filma în cadrul unor reportaje transmise la televiziune. Aflînd că nu există motopompe în localităţile inundate, cîteva mici ţări europene s-au decis să ofere României, în ajutor, cîteva utililaje de acest fel.
În ultimii 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu nu s-au dus niciodată în vizită de lucru, pentru a verifica, pe teren, stadiul lucrărilor pentru prevenirea inundaţiilor. Acum, după inundaţii, preşedintele Băsescu se duce zilnic să vadă cum lucrează militarii la construirea unui pod de pontoane pe Rîul Suceava. După 7 zile de la declanşarea inundaţiilor şi după ce presa i-a dat dispăruţi, au reacţionat şi premierul Emil Boc, cîţiva miniştri şi apoi preşedintele Băsescu, ducîndu-se în cîteva localităţi din Moldova să vadă ce ravagii au făcut apele revărsate. Guvernanţii ignoranţi au acţionat tîrziu şi haotic, iar din Fondul Special pentru Intervenţii în caz de calamităţi naturale nu acordă ajutoare pentru sinistraţi. Premierul promite că va tăia din banii de la investiţii pentru a ajuta cetăţenii din localităţile inundate. Guvernele Boc I-IV nu au adoptat nici o strategie în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, nici prin O.U.G., nici printr-un proiect de lege. Premierul Boc nu a angajat răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului pe un program naţional pentru prevenirea inundaţiilor şi pentru ajutorarea sinistraţilor. Dimpotrivă! Guvernul Boc IV pregăteşte falimentul pentru administraţiile locale. În timpul inundaţiilor, Guvernul Boc IV a redus sumele defalcate din T.V.A. ce revin Consiliilor Judeţene şi Consiliilor Locale. Prioritatea a constituit-o înscrierea în Programul de guvernare a sprijinului acordat firmei străine private Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) pentru a jefui uriaşul zăcămînt din Munţii Apuseni, evaluat recent, de către economişti de la Oxford, la peste 100 de miliarde de euro. Guvernul Boc IV a pregătit un împrumut de stat de 1 miliard de euro pentru R.M.G.C., iar pentru sinistraţii rămaşi fără case premierul le promite că vor avea la iarnă un acoperiş deasupra capului, nu locuinţe încălzite. Liderii P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R. au acordat prioritate înlăturării oamenilor competenţi din instituţiile centrale şi de la cele deconcentrate, precum şi înlocuirii lor cu clientela politică. "Specialiştii", adică incompetenţii de la P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R., nu ştiu şi nu au rezolvat problemele vizînd apărarea împotriva inundaţiilor care, iarăşi, i-au găsit nepregătiţi. Specialiştii de la Apele Române, mai ales directorii tehnici, precum şi cei de la Îmbunătăţiri Funciare au fost înlăturaţi din funcţii şi înlocuiţi cu diletanţi iresponsabili, dar care au carnet de partid. În unele localităţi, fondurile alocate pentru îndiguiri au fost deturnate pentru săli de sport sau pentru pomeni electorale. Acum, guvernanţii dau vina pe lipsa fondurilor, la care însă nu s-au gîndit în campania electorală, şi nici atunci cînd au pregătit proiectele Bugetelor de Stat. Cetăţenii întreabă: de ce din valoarea de peste 700 miliarde euro a firmelor privatizate nu au alocat guvernanţii nici un ban pentru prevenirea inundaţiilor şi de ce din împrumuturile externe de peste 120 de miliarde de euro nu s-au alocat fonduri pentru apărarea împotriva inundaţiilor? Acum, preşedintele Băsescu promite că se va face, după ce a fost inundată a doua oară aceeaşi comună în ultimii 2 ani, un dig pînă anul viitor şi va costa 6 milioane euro. De ce nu s-a făcut pînă acum? Răspunde cineva? Nimeni! Au murit pînă acum 23 de persoane, au fost inundate mii de case şi au fost luate de ape numeroase poduri. Răspunde cineva pentru aceste victime şi pagube uriaşe? Nimeni! Îi despăgubeşte Guvernul pe sinistraţi? Nu! Îi întreabă cineva pe guvernanţi şi pe preşedintele Băsescu de ce România este singura ţară din Europa care nu are un sistem de intervenţii active în atmosferă? Nimeni! Un asemenea sistem, pe care Republica Moldova l-a livrat Bulgariei, ar costa pentru România circa 150-200 milioane euro, iar utilizarea sa anuală circa 1-2 milioane euro. Preşedinţii Iliescu, Constantinescu, Băsescu şi toţi guvernanţii au refuzat, probabil că la comandă externă, să achiziţioneze un asemenea sistem. Se pare că asupra României se continuă experimentele străine, din ultimii 5 ani, de provocare a unor inundaţii catastrofale. Există indicii că fenomenele extreme au fost produse la comandă, în diferite localităţi sau zone din ţară. Meteorologii abia au apucat să avertizeze că peste 10-15 minute va fi cod roşu. Cetăţenii din localităţile afectate de căderile de grindină şi de ploile torenţiale susţin ca niciodată nu au mai văzut aşa ceva. După potop, este interzis să se facă analiza chimică a apei sau a grindinei pentru a se constata ce substanţe au fost folosite la provocarea dezastrelor. Pentru a nu se afla adevărul, nu se fac analize chimice după precipitaţiile de 50-160 l/mp în timp de cîteva zeci de minute şi după căderile uriaşe de grindină, uneori de mărimea oului de porumbel sau de găină. Specialiştii în domeniu cunosc adevărul, dar pe ei nu-i întreabă şi nu îi ascultă nimeni. Inundaţiile din iunie-iulie a.c., pe lîngă pierderile de vieţi omeneşti şi uriaşele pagube materiale, au arătat lipsa de omenie a guvernanţilor care, tîrziu, fac pelerinaje în cîteva dintre localităţile inundate. Pe vicepremierul Marko Bela nu l-a văzut nimeni în zonele inundate. Probabil translatorul lui este în vacanţă. Nici preşedintele Băsescu, nici premierul Boc, nici un alt ministru nu şi-au asumat vreo responsabilitate pentru inundaţiile din acest an. Ei au anunţat doar bilanţul pagubelor. Pentru viitorul apropiat şi pe termen lung nu au soluţii, nici programe şi nici nu găsesc fonduri. Practic, ar putea şi ar trebui ca Guvernul Boc IV, împreună cu preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu să propună Parlamentului, convocat în şedinţă extraordinară, următoarele:
1) Alocarea urgentă a sumei de 2 miliarde euro, din rezerva valutară a Poporului Român, pentru ajutorarea sinistraţilor şi refacerea infastructurii.
2) Renegocierea cu băncile străine a calendarului de rambursare a datoriei externe de 16 miliarde euro şi a dobînzilor de peste 2 miliarde euro din acest an spre a obţine amînarea unor rate de 2-3 miliarde euro, care să fie alocate pentru investiţii în diguri, baraje şi pentru amenajarea albiilor.
Triumviratul Băsescu-Isărescu-Vlădescu este preocupat, împreună cu F.M.I. şi alte bănci străine, să înrobească Poporul Român cu încă un împrumut de 30-40 miliarde euro, pentru a asigura prosperitatea acelor bănci. Genocidul dirijat de 20 de ani împotriva Poporului Român continuă cu paşi grăbiţi. Istoria va confirma că inundaţiile catastrofale din anii 2005, 2006, 2008 şi 2010 nu au fost întîmplătoare, ci fac parte dintr-un plan diabolic.
Dr. GHEORGHE FUNAR,
Secretar general al P.R.M.,
Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Copyright Tricolorul