NU POT ALTFEL !

Nu mai am, prieteni, ce să vă ofer
Rînd pe rînd, ca laşii, m-aţi trădat cu toţii
Am rămas mai singur ca Icar pe cer
Să-mi urmez destinul, să mă lupt cu hoţii.

Ani şi ani de zile n-aveam loc de voi
Mi-aţi mîncat din palmă, îmi dormeaţi la uşă
Eraţi neica-nimeni, muşte de gunoi
Incolori ca urna goală de cenuşă.

Eu v-am luat sub braţul meu ocrotitor
Eu v-am pus pe liste, eu am pus ştampila
Eram zeul vostru binefăcător
Iar apoi, trădarea… Dumnezeu cu mila…

Nu sînt eu de vină că se fură tot
Inclusiv alegeri (de nu s-ar mai face!)
Eu i-am dat Mafiei, zilnic, peste bot
Iar în vremea asta voi cădeaţi la pace.

Singur mi-am dus crucea, ca Isus Christos
Chiar şi azi fac slalom greu printre procese
Dar n-am pus o clipă Tricolorul jos
N-am intrat în nici un joc de interese.

Numai eu ştiu, Doamne, cît am pătimit
Dar nu se termină nici acum calvarul.
Totuşi, este bine că ne-am lămurit:
Voi aţi luat caimacul, eu am luat amarul.

Îmi asum destinul, nu regret nimic
Parcă sînt fraţi gemeni toţi sacrificaţii
„Nu pot altfel!” – iată, pot şi eu să zic
Precum Martin Luther, ce-a sfidat prelaţii.

Da, sînt uraganul cel devastator!
Da, ard putregaiul speciei umane!
Parcă oşti de îngeri albi mă poartă-n zbor
Şi îmi plec genunchii numai la icoane.

Dacă e nevoie, şi din bici pleznesc
Precum a făcut-o chiar Mîntuitorul
Lupta, pentru mine, e ceva firesc
De-asta mă iubeşte tot mai mult poporul.

Lumea mă priveşte ca pe-un salvator
Eu cămaşa morţii, vai, am îmbrăcat-o!
Fă posibil, Doamne, ca acest popor
Să nu cadă jertfă pe altarul NATO.

Ţara noastră pierde şi acest război
Ce capitulare grea şi ruşinoasă!
Parcă bate ceasul Zilei de Apoi
Antichrist dă buzna peste noi în casă.

Toată lumea tace. Nu-i nici un ecou.
Numai eu trag, zilnic, clopotul cel mare.
„Somnul cel de moarte” i-a cuprins din nou
Pe românii noştri fără apărare.

Atmosferă sumbră… Mulţi se sinucid
Unii fug din ţară, sau fac cozi la moaşte.
Interlopii spurcă fiece partid
Simt că un dezastru şi mai rău ne paşte.

Lupt pe două fronturi: cu mai vechi duşmani
Dar şi cu ingraţii ce mi-au stat alături.
Ei îşi vînd şi morţii pentr-un pumn de bani.
Şi să nu-i faci ţăndări? Şi să nu îi mături?

CORNELIU VADIM TUDOR
Noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2013