Creştinii ortodocşi şi catolici celebrează azi Boboteaza, iar mîine, Sfîntul Ion, marcînd astfel sfîrşitul Sărbătorilor de Iarnă. Botezul Domnului sau Boboteaza se sărbătoreşte în fiecare an, în ziua a VI-a a lunii ianuarie, reamintind momentul în care Mîntuitorul nostru Iisus Christos a fost făcut cunoscut lumii. Este şi motivul pentru care Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", care provine din limba greacă şi înseamnă "arătare", "descoperire", "revelare". Mii de credincioşi se duc la biserică pentru a lua agheazmă, iar preoţii sfinţesc apele.
În localităţile de lîngă o apă , se aruncă o cruce mare de lemn în apă, iar mai mulţi tineri încearcă să o prindă. Cel care va lua crucea va fi ferit de rele tot anul, potrivit tradiţiilor. La Patriarhie are loc o slujbă specială, oficiată de PF Daniel, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
În tradiţia populară, copiii mergeau cu Chiralesa de Bobotează, iar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfîntul Ion. Chiralesa provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Există credinţa ca, strigînd Chiralesa, omul să capete putere, toate relele fug şi anul va fi curat pînă la Sfîntul Andrei.
Potrivit tradiţiei, de Bobotează nu se spală rufe. În această zi, apa sfinţită are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată. În multe zone din ţară, se păstrează tradiţiile şi obiceiurile populare. În Mureş, flăcăii sar peste flăcări pentru a se curăţa şi feri de boli. După săritul peste foc, cei prezenţi se încălzesc cu vin fiert, prăjesc cîrnaţi şi slănină şi se distrează pînă la ivirea zorilor. Tot în această zi, se taie crenguţe din pomi şi se aşează într-un vas, la căldură, şi după cum va înverzi fiecare, va prevesti rodul fructelor respective.
Copyright Tricolorul
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu