Mare praznic creştin: SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă Română pe data de 29 iunie, sînt două dintre figurile cele mai cunoscute ale creştinismului. Sfîntul Petru a fost numit de Isus „piatra“ pe care a construit Biserica, iar Pavel a fost „Vasul ales“, să poarte numele Domnului prin lume. Cei doi au fost ucişi de împăratul Nero pe data de 29 iunie în anul 67. Petru a fost pescar în Betsaida, la malul Mării Galileii şi purta numele de Simon înainte de a se întîlni cu Isus. A fost unul dintre cei 12 ucenici ai Mîntuitorului şi era considerat vocea acestora fiind cel mai în vîrstă dintre toţi. şi fratele său mai mic, Andrei, a fost ucenic, acesta fiind primul chemat în rîndul ucenicilor. Apostolul Petru este cel care s-a lepădat de Iisus de trei ori atunci cînd acesta a fost dus spre judecare la Ana şi Caiafa, dar tot el a fost cel care şi-a recăpătat statutul de ucenic după învierea Mîntuitorului atunci cînd şi-a mărturisit iubirea faţă de Iisus. După Înălţarea la Ceruri a Învăţătorului, Petru, la fel ca ceilalţi apostoli a plecat în lume pentru a propovădui Cuvîntul lui Dumnezeu. A dus Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galatia, Capadochia şi în Bitinia, ajungînd pînă la Roma, acolo unde şi-a găsit sfîrşitul. Sfîntul Apostol Petru a fost ucis pe data de 29 iunie, în anul 67, la Roma de către împăratul Nero. Petru a fost unul dintre mucenicii care au suferit prigoanele cezarilor nemiloşi cu creştinii, fiind răstignit pe cruce cu capul în jos, solicitare expresă a apostolului care a spus că nu este demn să fie ucis la fel ca şi Isus, pe vîrful uneia dintre cele şapte coline ale Romei, acolo unde astăzi se află bazilica ce îi poartă numele. Petru este considerat capul Bisericii Catolice, şi fiecare Papă de la Roma, nume care se trage de la Petru, este considerat un urmaş al acestuia. Sfîntul Apostol Pavel, este singurul apostol care nu l-a cunoscut pe Isus în carne şi oase. Pavel s-a născut în Tarsul Ciliciei şi se numea Saul înainte de a se creştina. A fost un erudit al vremurilor sale, dar şi unul dintre cei mai aprigi persecutori ai creştinilor. Totul pînă într-o zi cînd se îndrepta spre Damasc, pentru a prigoni mai mulţi creştini de acolo, şi în faţă i s-a arătat Isus în chip luminos. Din acel moment, Saul a renunţat la vechea sa credinţă şi a devenit Apostolul Pavel, cel care a propovăduit cuvîntul lui Dumnezeu în toată lumea cunoscută. În drumurile sale de propovăduire a credinţei creştine, Pavel a ajuns prin Grecia, la Atena şi la Corint, în Asia şi în Macedonia, în cele din urmă oprindu-se la Roma. A fost numit şi „Apostolul Neamurilor”, date fiind numeroasele populaţii creştinate de el. Apostolul Pavel şi-a găsit sfîrşitul în aceeaşi zi cu Apostolul Petru, data de 29 iunie în anul 67 sub împăratul Nero. Lui Pavel i-a fost tăiat capul cu sabia la marginea Romei, pe drumul ce duce spre mare.

Sursa:
Ziarul Tricolorul

„Seria Neagră“ a culturii române face ravagii… A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ ŞI EMINENTUL POET BASARABEAN DUMITRU MATCOVSCHI

Moartea scriitorului Dumitru Matcovschi reprezintă o pierdere enormă pentru cultura şi literatura românească, apreciază preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, şi preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca.

„Este o pierdere incomensurabilă. Dumitru Matcovschi lasă un gol imens în literatura şi în cultura noastră“, a comentat Arcadie Suceveanu moartea marelui poet. Dumitru Matcovschi şi opera lui s-au asociat întotdeauna cu Basarabia şi au suferit împreună cu Basarabia, a adăugat Suceveanu. „Rămîne opera şi rămîne imaginea lui, care întotdeauna s-au asociat cu imaginea Basarabiei. A fost unul din simbolurile noastre naţionale şi el s-a identificat cu istoria şi cu drama Basarabiei. Este un spirit al acestor locuri, un poet care a fost un mare implicat la modul direct în evenimente şi în cursul istoriei“. Arcadie Suceveanu şi-a amintit şi de accidentul din 1989, în care poetul a fost la un pas să-şi piardă viaţa. Accidentul respectiv l-a făcut mai puternic şi un erou naţional, consideră Suceveanu. „Drama prin care a trecut el însuşi în 1989, tragicul eveniment a energizat masele, a polarizat în jurul numelui său întreaga suflare românească. În felul acesta a devenit cu adevărat un erou al naţiunii, un simbol de demnitate şi curaj naţionale“, a declarat preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. „Dumitru Matcovschi a fost o mare valoare, un simbol, un luptător pentru adevăr. A fost foarte sincer, ceea ce i-a adus disconfort, dar a fost tot timpul vertical“, a declarat şi preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca. Dumitru Matcovschi a luptat pentru consolidarea naţiunii şi a suferit din cauza adevărului pentru care a luptat, consideră preşedintele Academiei, care a mai adăugat că moartea lui Dumitru Matcovschi se înscrie în lista marilor pierderi din ultimii ani. „Ne pare foarte rău că pierdem aşa personalităţi ca Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Dumitru Matcovschi. Ne pare foarte rău pentru că, odată cu ei, pleacă cei care au luptat pentru poporul nostru şi mă sperie faptul că nu văd urmaşi care ar merge pe aceeaşi cale“, a spus Gheorghe Duca. „Este important ca noi să-i păstrăm memoria, să-i învăţăm opera, să-l citim continuu, pentru că poeziile lui Matcovschi sînt o reflectare a realităţii pe care am trăit-o şi o trăim“, a conchis Duca.

Dumitru Matcovschi, unul din liderii Mişcării de Eliberare Naţională de peste Prut, a murit în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 23,20, într-un spital privat din Chişinău, la vîrsta de 74 de ani.

Născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Rîşcov din judeţul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeţi ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internaţional, şi un simbol al mişcării de renaştere naţională din Basarabia. În anul 1988, în calitatea sa de redactor-şef al revistei „Nistru“, devenită ulterior „Basarabia“, are curajul să publice istoricul articol „Veşmîntul fiinţei noastre“, de Valentin Mîndîcanu, care a aprins flacăra conştiinţei naţionale în lupta pentru alfabetul latin. În revista „Basarabia“, condusă de poetul Dumitru Matcovschi, a văzut lumina tiparului şi Sfînta Scriptură în alfabet latin şi „Doina“ lui Mihai Eminescu. La 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi a suferit un grav accident rutier, în urma căruia a scăpat cu viaţă în mod miraculos după şase luni de comă, urmate de peste 20 de intervenţii chirurgicale. Deşi marcat de acea întîmplare, Dumitru Matcovschi şi-a continuat activitatea, opera sa constituind una dintre cele mai valoroase moşteniri lăsate literaturii române. În anul 2012, Dumitru Matcovschi a primit Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Mare Ofiţer, categoria A „Literatură“, cu care a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu „în semn de înaltă apreciere pentru abnegaţia şi perseverenţa cu care a promovat valorile naţionale şi culturale ale României“.

Sursa:
Ziarul Tricolorul

RUSALIILE SAU CINZECIMEA

Duminica Cincizecimii, numita in popor si Duminica Mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care il istorisesc “Faptele Apostolilor”. Este, totodata, sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, pentru ca, in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.

Rusaliile sunt sarbatorite la zece zile dupa Inaltare si la 50 de zile dupa Paste, evenimentul avand loc cand evreii isi serbau si ei praznicul Cincizecimii.

Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru inceput acestia capatand marea putere de a grai in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. Spre mirarea multor oameni aflati in Ierusalim, cei 12 au inceput sa faca invatatura Mantuitorului cunoscuta catre popoare, in diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, in niciun caz preocupati de invatarea limbilor straine.

Cand Duhul Sfant s-a pogorat peste apostoli, acestia au devenit “preaintelepti”, fiind umpluti de “lumina, ravna si toate harurile dumnezeiesti”. Abia dupa acel moment, ucenicii Domnului au iesit in toata lumea, savarsind minuni, intorcand pe pagani de la inchinarea idolilor, aducand la credinta de la oameni simpli la imparati.

Prelegerea sfantului Petru i-a intors pe 3.000 de oameni spre Dumnezeu, infaptuind prima comunitate crestina. Rusaliile au devenit sarbatoarea perfecta pentru botezuri.

Sursa:
http://www.agenda.ro/sarbatoarea-de-rusalii-semnificatii-si-istorie-religioasa/287449

COMUNICAT DE PRESA

Referitor la evenimentele din data de 15.06.2013 am de făcut următoarele comentarii: nu am participat deoarece am dat curs hotărârii Biroului Permanent al PRM întrunit pe data de 07.06.2013, de a amâna data desfăşurării Consiliului Naţional. Hotărârea respectivă a fost adusă la cunoştinţă membrilor Biroului executiv al PRM Timiş în şedinţa din data de 11.06.2013. Cu toate acestea, 5 membri PRM din judeţul Timiş (dintre care doi sunt membri ai Consiliului Naţional al PRM aleşi în congres) au participat la eveniment. Indiferent ce va decide justiţia în legătură cu revocarea din funcţii a membrilor Biroului Permanent şi a preşedintelui partidului, rămân la convingerea că PRM fără Vadim este ca şi catolicismul fără Papă.
Părintele Iustin Pîrvu spunea că "Sfânta noastră Biserică, ne învaţă despre existenţa unui război nevăzut cu diavolul, potrivnicul mântuirii noastre, război care ne îndeamnă să punem mâna pe armele duhovniceşti: SMERENIA, POSTUL, RUGĂCIUNEA, MĂRTURISIREA şi toate celelalte fapte bune". Cred că aici este cheia ieşirii din criza fără precedent în care se găseşte şi PRM astăzi. Soluţia este urmatoarea: fiecare dintre noi, de la preşedintele Vadim şi până la ultimul membru PRM, trebuie să ne spovedim şi să ne împărtăşim sincer (nu cred că există vreunul dintre noi care să nu aibă păcate) şi să transformăm PRM într-un "partid de îngeri". Am intrat în PRM total dezinteresat şi idealist în anul 2009, datorită celor 4 piloni, reprezentaţi de cele 4 direcţii (creştină, naţională, europeană şi justiţiară) piloni pe care se sprijină întregul eşafodaj al PRM. Pilonul creştin, care ar trebui să fie cel mai puternic, s-a făcut ţăndări în ultima perioadă. Cred că în Birourile executive judeţene şi în Biroul permanent nu trebuie să existe vreun membru care să nu ştie pe de rost Crezul şi Tatăl Nostru, sau vreun membru care să nu participe duminică de duminică la Sfânta Liturghie. Ura care a crescut în sânul partidului trebuie cât de urgent transformată în IUBIRE. Astfel, toate conflictele se vor stinge ca prin minune, deoarece cu toţii vom avea un lider suprem: Mântuitorul Iisus Christos. Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Dr. Livius Ţîrnea,
preşedinte al PRM Timiş

COMUNICAT

În data de 18 iunie 2013, Filiala Timiş a PRM a declanşat alegerile interne de partid. Aceasta presupune organizarea de Adunări Generale în comune, oraşe şi municipii. Totul se va încheia cu o Conferinţă la care vor participa delegaţii desemnaţi de Adunările Generale în vederea alegerii noilor organe de conducere la nivel judeţean. Cu această ocazie se vor strânge şi semnăturile necesare reconfirmării susţinătorilor partidului aşa cum cere legea să se întâmple până la 31 decembrie a fiecărui an preelectoral. Aceste semnături sunt obligatorii dacă PRM doreşte să participe la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din anul 2014.
Pentru început, în trei localităţi din judeţ, vor avea loc întâlniri cu persoanele aflate în conducerile organizaţiilor pentru a stabili data, ora şi locul unde se vor desfăşura adunările generale. Programul acestor întâlniri este următorul:
1. La Teremia Mare în data de 21 iunie, ora 16,00, la Centrul Cultural;
2. La Buziaş în data de 22 iunie, ora 11,00, la Hotel Buziaş;
3. La Lugoj în data de 22 iunie, ora 15, la sediul PRM din localitate.


BIROUL DE PRESĂ AL PRM TIMIŞ

Inca un reper al Ortodoxiei romanesti a trecut la cele vesnice. Parintele Justin Parvu, prezent !

Duminică, la ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămîni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atît i-a iubit şi după care atît a jinduit, anunţă obştea mănăstirii Petru Vodă.

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 Februarie 1919, s-a închinoviat la Mănăstirea Durău în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948-1964, iar între anii 1966-1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu (jud. Neamţ), iar între 1975-1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa (jud. Neamţ). În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a Mănăstirii Petru Vodă (de călugări), iar din anul 1999 a început construirea Mănăstirii Paltin (de maici).

De la sfîrşitul lunii Martie a.c. cancerul de stomac pe care îl purta în taină de cîţiva ani de zile a dezvoltat în metastază, care a adus cu sine complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună.

Cu câteva săptămâni înainte de a muri, Părintele Justin a hotărât ca următorul stareţ al Mănăstirii Petru Vodă să fie ieromonahul Hariton Negrea, duhovnic la Mănăstirea Durău. Părintele Hariton Negrea a spus că se va conforma acestei dorinţe, din ascultare faţă de duhovnicul său şi faţă de părintele mitropolit.

Ieromonahul Hariton, actualul duhovnic al Mănăstirii Durău, a intrat în Mănăstirea Petru Vodă în anul 1996 şi a fost călugărit aici în anul 1998 aici şi hirotonit în acelaşi an de către Mitropolitul Daniel Ciobotea, actualul patriarh al României, ca preot slujitor şi duhovnic al Mănăstirii Durău, ascultare în care se află de atunci până astăzi. În toţi aceşti ani, ieromonahul Hariton a venit regulat la spovedanie la Mănăstirea Petru Vodă şi cunoaşte bine realităţile acesteia.

Sursa: FrontPress.ro

CRESTINII ORTODOCSI SARBATORESC AZI INALTAREA DOMNULUI - ISPASUL

La 40 de zile după Înviere, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului, în joia din săptămîna a şasea după Paşti. Popular, sărbătoarea este cunoscută ca Ispas, zi în care credincioşii se salută cu „Christos S-a Înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“. Despre sărbătoarea Înălţării Domnului, cea mai veche menţiune se regăseşte în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor“, aparţinînd lui Eusebiu din Cezareea (anul 332). Aceasta era sărbătorită pe atunci o dată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Christos. Apoi obiceiul s-a schimbat spre sfîrşitul Secolului al IV-lea, începutul Secolului V, cînd Înălţarea Domnului a fost prăznuită în a 40-a zi după Înviere. Ziua marchează momentul în care Christos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri. Sfînta Scriptură descrie că Mîntuitorul şi-a ridicat mîinile, binecuvîntîndu-i pe ucenici, iar, pe cînd îi binecuvînta, S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F.A. 1,9).

Ziua Eroilor

Prin hotărîrile Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor români.

Credinţe populare de Ispas. Paştele Cailor

Cînd Maica Domnului l-a născut pe Christos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cît de cuminţi erau boii şi oile, pe atît de gălăgioşi erau caii. Ca mîhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mîncare decît o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc“ Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut. Această tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai. Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, cînd avea loc la date diferite. Cînd ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pămîntul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paştele Cailor“, adică momentul în care caii se odihneau.

Tradiţii

În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sînt împodobite cu crengi de pom tînăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Christos. Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pîine caldă, brînză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot înroşi ouă. Sînt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sînt puşi la căruţă, primesc fîn proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor. Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane. În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cîntă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.

Sursa:
Ziarul Tricolorul

RUGACIUNEA

Rugaciunea este un leac care vindeca orice fel de rana, opreste orice lacrima, linisteste orice durere, ea subjuga orice pasiune. Prin rugaciune nemultumirile si resentimentele noastre se potolesc, ingrijorarile dispar, nelinistea si nerabdarea inceteaza, iar evlavia si credinta se mareste.

Parintele Arsenie Boca

ŞANTAJUL ŞI ETAJUL

Expresia provine din perioada interbelică şi se referă la un anumit tip de jurnalism. Da, e vorba de acea perioadă interbelică prezentată într-o lumină falsificată tinerilor din zilele noastre. Perioada în care o mică protipendadă şi beizadelele ei răsfăţate se lăfăiau în lux, iar marea majoritate a populaţiei trudea zi-lumină în mine, în fabrici insalubre sau pe ogoarele care ne aduseseră faima de „grînar al Europei“. Perioada în care polarizarea socială devenise extremă, ca şi în ziua de azi, iar tensiunile sociale, alimentate de ororile unui război din care nu am ieşit nici învinşi, nici învingători au făcut posibilă instaurarea regimului denumit „comunist“. Revenind la subiectul nostru, practicile presei de şantajare a unor persoane, instituţii, companii comerciale nu datează de ieri, de azi. Pentru că nu degeaba presa e numită a patra Putere în Stat. Pentru că are forţă. De manipulare în toate domeniile: economic, financiar, politic, instituţional. Iar „etajul“ poate consta într-o vilă din Miami sau Monte Carlo, sau într-o carieră promiţătoare. Introducerea a fost lungă, dar necesară, şi credem că aţi înţeles unde batem.

Ne referim la scandalul iscat între compania RCS-RDS şi trustul Intact, soldat cu arestarea preventivă a directorului „Antenelor“, Sorin Alexandrescu. Teoretic, este un scandal între două societăţi comerciale. Dar, cum s-a ajuns aici? Conform căror „reguli“ ale economiei de piaţă, piaţa cabliştilor este deţinută de două nume mari şi este dominată de practici de monopol. Cum vine asta? Nişte unii, care au tras cabluri pe unde le-a trăznit, stau acum, lunar, cu mîna întinsă, să pice banul de la clienţii deveniţi dependenţi de televizor. Iar la prima furtună, cînd „cade“ cablul, dau vina pe vreme. Halal activitate, halal act de comerţ, halal concurenţă. Şi, că veni vorba, Oficiul Concurenţei ce păzeşte? Nu trebuia să îi ferească pe români de asemenea apucături? Această instituţie nu a realizat nimic notabil, parazitează bugetul statului, ca şi multe altele şi, după părerea noastră, ar trebui desfiinţată de urgenţă. Fără salarii compensatorii de sute de mii de euro, aşa cum am văzut că se practică în alte cazuri. Dacă în România ar fi fost lăsaţi să se dezvolte cîteva sute de „cablişti“ şi publicul ar fi avut de unde alege, probabil că acest scandal nu ar mai fi avut loc, iar patronul RCS-RDS nu ar fi devenit unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi cetăţeni. Pentru că acum asistăm la un război între Mafii, căci nu degeaba afirmăm, de cîte ori avem ocazia, că sub nasul nostru s-a consolidat un stat de tip mafiot. Şi nu e vorba numai de Mafia transpartinică. Există o Mafie a transnaţionalelor, a cabliştilor, a societăţilor de publicitate, a presei. Există Mafie în justiţie, sănătate, învăţămînt, administraţie. Peste tot, pe unde te suceşti, pe unde te învîrteşti dai peste relaţii, structuri şi practici de tip mafiot, de care omul de rînd nu are habar, de aceea şi votează aşa cum votează. Acestea fiind zise, scandalul dintre RCS-RDS şi trusturile voiculesciene ne lasă rece cîtă vreme miza este de natură economică, iar „şantajistul“ nu este nici primul, nici ultimul din România. Altceva ne-a deranjat mai mult, aspect pe care presa aservită politic (tocmai vorbeam de Mafie) l-a amintit în treacăt. Este vorba de falsificarea sondajelor de opinie de către CCSB, aflat sub aripa lui Dan Voiculescu. Veţi spune că dezvăluirea a fost făcută de un angajat nemulţumit, la comandă sau sub presiunea nu ştiu cui. Nu ne interesează ce cred unii, dar PRM a fost mereu furat în procente în sondajele CCSB, iar în unele, nici măcar nu este amintit ca partid. Sau ce? PRM a deranjat Mafia şi comanda externă acceptată pe plan intern a fost ca partidul naţionalist şi justiţiar să fie scos din Parlament, iar liderul său să fie supus unor atacuri fără precedent şi unor provocări regizate chiar de trustul în cauză. În vara lui 2012, înainte de alegerile locale, nici un candidat al PRM nu a fost invitat la emisiunile electorale, iar PRM era prezentat ca avînd 1%. La alegerile generale din toamna trecută, nici un candidat al PRM nu şi-a găsit un loc în emisiunile electorale ale trustului Intact, încălcăndu-se astfel legea. Nu că înainte ar fi curs invitaţiile, şi aici ne referim strict la emisiunile electorale sau cu subiecte din zona politică sau economică. Zilele acestea se împlineşte 1 an de cînd sondajele mincinoase şi manipulatoare ale CCSB au făcut un rău imens PRM. De aceea, unii membri de rînd şi mulţi simpatizanţi ai partidului nostru au spus „Antenelor“: Adio! Şi nu vă mai văitaţi de abuzuri, incorectitudine şi încălcarea legii.

RUXANDRA LUNGU,

Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare

PNL mai are puţin şi ajunge pe urmele PNŢ CD?

Până la urmă alianţa dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu şi numirea executantului Laura Codruţa Kovesi în fruntea DNA începe să dea rezultate. A început o adevărată prigoană juridică împotriva miniştrilor şi liderilor PNL.

Deputatul liberal George Becali a fost băgat la zdup, deşi schimbul de terenuri cu MAPN avea avizul SRI şi al CSAT de atunci. Ministrului Mariana Câmpeanu i s-a descoperit un contract încheiat între mamă şi fiu de peste un milion de euro. Corneliu Dobriţoiu e cercetat de DNA că a vândut, ca ministru al Apărării, un apartament fiului său, un fel de afacere Casa Mihăileanu: primarul Băsescu îi dă casă cetăţeanului Băsescu. Şi exemplele pot continua cu liderii liberali absolut toţi incompatibili la ANI. Ciudat că de câteva luni bune, de când Victor Ponta s-a aliat cu Traian Băsecu şi justiţia e „independentă” nu am mai auzit de un pesedist anchetat de DNA sau ANI. Oare unde au dispărut dosarele de deturnare fonduri europene şi locale ale preşedintelui executiv Liviu Dragnea? Sigur nu i-au apărarea PNL-ului, dar vreau să arat că unde o clasă politică e coruptă scăparea de braţul Justiţiei e să te poziţionezi cu cel care deţine controlul parchetelor şi al DNA, adică cu preşedintele Traian Băsescu. Asistăm în România la crearea unui stat procurăresc ca pe vremea lui Stalin. Procurorii şefi sunt numiţi politic de preşedinte şi premier şi execută ordine în interes partinic, fără să deranjeze însă grupurile politice din care s-au ridicat cei care i-au numit. În presă apare apoi propaganda cu “justiţia independentă”, deşi şefii parchetelor sunt numiţi politic. La fel ca pe vremea lui Stalin, când acesta îi ordona lui Vîşinski, procurorului şef al URSS, pe cine din opoziţia politică să îi trimită în Gulag sau la moarte. S-a văzut imediat când Niţu a fost nominalizat de premier ca procuror şef imediat a dat NUP la dosarul lui Ponta de plagiat.

Victor Ponta ca produs al sistemului comunisto-fesenist şi fiu ideologic de suflet al lui Che Guevara şi Ion Ilici Iliescu s-a prins limpede de schema cu “independenţa” Justiţiei şi s-a aliat cu preşedintele Traian Băsescu să poată guverna în pace şi linişte, adică PSD să “fure” (guverneze) nedaranjat de nimeni. Şi de când a pus Ponta pe omul lui Băsescu la DNA liderii pesedişti pot guverna în linişte şi fura ţara într-o veselie. Nu îi mai deranjează nimeni. Între Băsescu şi Ponta sunt numai zâmbete şi bezele sau excursii futile pe bani publici la Bruxelles.

Este evident că PNL şi PSD nu mai au nimic în comun. Discursul pueril al lui Ponta şi Antonescu care se criticau ca doi adolescenţi în faţa congresului UDMR, care tace şi face totul pentru dezmembrarea Transilvaniei de România, este finalul penibil al unui mariaj politic care va duce la ruperea acestei mega-alianţe contra naturii ideologice, făcută în opoziţie pentru a putea mâna pe putere şi a avea acces nelimitat la bugetul cu miere bugetară. Crin Antonescu deşi se laudă că este preşedintele celui mai puternic partid, el este în realitate izolat politic şi “singur cuc” pe prima scenă a ţării. Oamenii săi sunt hăituiţi de servicii şi parchete. O parte dintre ei au luat drumul puşcăriilor sau o vor lua pe viitor. Ceea ce păţeşte acum PNL îmi aduce aminte ce a păţit PNŢ CD între anii 1997 – 1999. Atunci Ion Diaconescu s-a lăudat că s-a făcut “frate cu dracu”, adică cu Roman şi Băsescu să poată veni la putere. De fapt, a fost o capcană abilă întinsă de structurile securisto-comuniste care conduc ţara şi în care liderii ţărănişti au căzut. Guvernarea ţărănistă a fost sabotată şi a sfârşit dezastruos. Decontul greşelilor l-a plătit acest partid istoric. Vina pentru criza acelor ani a fost pusă toată în cârca PNŢ CD. Acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi. PNL a intrat în rolul PNŢ oferit de servicii şi parchete. Liderii PNL sunt hăituiţi şi făcuţi vinovaţi de toate neajunsurile guvernării, iar liderul Crin Antonescu tot mai izolat în spaţiul public. Crin Antonescu şi PNL au făcut greşeala de a se alia cu PSD, de fapt cu structura care conduce România din 1989, crezând ca şi Ion Diaconescu în 1997 că făcându-se “frate cu dracu” vor trece puntea. Nu o să mai ajungă. Puntea se va prăbuşi sub Crin şi PNL deasupra prăpastiei: Ponta şi Sebi Ghiţă sub bagheta lui Băsescu lucrează la aceasta. În curând, USL se va rupe, iar PNL va fi făcut vinovat de toate relele posibile. Nu că mulţi lideri liberali nu ar merita asta.

Asaltul final l-a dat Băsescu asupra PNL după ce la cumpărat pe premierul Victor Ponta şi izolat pe Crin Antonescu pe scena politică. Ultimul bastion mediatic Antenele lui Dan Voiculescu, care îi mai susţineau pe Crin şi PNL, a fost aruncat într-un imens scandal de corupţie. Şeful Intact cu oblăduirea lui Dan Voiculescu şi Cameliei Voiculescu a fost implicat într-un proces de şantaj cu RDS. Arestarea lui Sorin Alexandrescu are rolul să compromită public Antenele în ochii opiniei publice şi să închidă gura singurul post TV care îl mai susţinea pe Crin Antonescu. PSD îşi va anunţa un candidat propriu la preşedinţie, care va fi sprijinit de sistemul fesenisto-securist, parchete şi servicii şi va ieşi preşedintele României în 2014, după alegeri libere, independente şi corecte ca şi în duminica orbului din 20 mai 1990. După 2016 PNL va fi istorie, dacă nu se va întâmpla ceva care să destructureze sistemul care conduce cu o mână de fier prin aceeaşi oameni ţara noastră din decembrie 1989 până astăzi. Puţin de crezut…

autor: Ionuţ Ţene

Sursa:

http://www.napocanews.ro/2013/06/pnl-mai-are-putin-si-ajunge-pe-urmele-pnt-cd.html

AVORTUL, CAUZA DISPARITIEI NEAMULUI

Dimineaţă de dimineaţă, holurile spitalelor din România sunt neîncăpătoare pentru tinerele care vin să facă avorturi. Palide şi speriate, ele îşi aşteaptă rândul pentru a omorî fiinţa nevinovată care a prins viaţă în pântecele lor şi care nu se poate apăra singură de instrumentele ucigaşe ale medicilor.

Crima se face mereu la fel: după dilatarea colului până la 2 centimetri, chiureta medicului pătrunde în uter, iar copilul este rupt în bucăţi şi apoi scos afară. O nouă viaţă se sfârşeşte într-un recipient smălţuit. Pentru tinerele mai înstărite, o fiolă de Diazepam injectată în venă asigură un somn adânc, dar trauma post-avort nu se lasă aşteptată. Insomnii, coşmaruri sau vise obsesive, retrăirea dureroasă a avortului, goliciune sufletească, depresii, sentimente de vinovăţie sau chiar tentative de sinucidere sunt doar câteva din manifestările care apar după avort. Sunt răni adânci, care se pot vindeca doar în sânul Bisericii, prin spovedanie şi pocăinţă sinceră.

Cine va plăti pentru aceste crime?

Statisticile sunt înspăimântătoare. România ocupă al doilea loc, pe plan european, în ceea ce priveşte rata avortului, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, ţara noastră se află pe poziţia a 6‐a la nivel global, cu un număr total al avorturilor de aproximativ 100.000 ‐128.000 pe an. În România se fac aproape 400 de avorturi zilnic, pentru care statul cheltuieşte anual peste cinci milioane de euro, se arată într-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice, bani plătiţi şi din asigurările cetăţenilor creştini anti-avort. De ce invocăm mereu sărăcia din sistemul sanitar, dar, pe de altă parte, cheltuim sume imense pentru subvenţionarea crimelor? De ce nu investim aceşti bani în susţinerea programelor de educaţie creştină, care să-i înveţe pe tineri valorile castităţii?

Societatea de azi preferă să promoveze metodele contraceptive, ca alternativă la avort. Utilizarea contraceptiei pe scară largă, în România, şi-a arătat, însă, efectele, rata avorturilor menţinându-se, în continuare, la un nivel foarte ridicat. De asemenea, absolut toate mijloacele contraceptive hormonale, orale (comprimate) şi parenterale (inelele vaginale, plasturii contraceptivi, implanturile, injecţiile contraceptive, sistemele intrauterine hormonale) şi dispozitivele intrauterine (DIU), sunt abortive. Efectele ucigaşe ale contraceptivelor sunt, însă, cu totul ignorate, statul român oferind în mod gratuit aceste produse, care până în anul 2000 aveau un preţ ridicat, grupurilor de populaţie dezavantajate, cum ar fi: persoane fără venit, studenţi, şomeri sau cei care beneficiază de asistenţă socială. Numeroase campanii de promovare a contracepţiei se desfăşoară azi în şcolile şi liceele din România, unde copiii sunt atenţionaţi cu privire la sarcini nedorite, SIDA şi alte boli cu transmitere sexuală. A-i învăţa pe copii cum să folosească prezervativele şi contraceptivele înseamnă a le stimula curiozitatea, ceea ce duce inevitabil la debutul timpuriu al vieţii sexuale. De aceea, în loc să le trasmitem copiilor mesaje cu dublu înţeles, ar trebui să le prezentăm, în şcoală şi în familie, virtuţile abstinenţei, încurajându-i să-şi păstreze fecioria până la căsătorie.

Lipsa modelelor autentice şi a reperelor morale, presiunea anturajului şi dorinţa de a fi în rând cu lumea, fac ca adolescentele noastre să banalizeze păcatul grav al avortului, considerând embrionul doar o “aglomerare de celule” şi repetând uciderile “pe bandă rulantă”. Aşa s-a ajuns ca în perioada 1958 – 2008, peste 21 de milioane de copii să fie avortaţi, ceea ce înseamnă că un neam întreg zace sub pământ. Cine va plăti pentru aceste crime?

Părintele Nicolae Tănase avertizează: “În 2056 vom fi nouă milioane de români!”

Prezent recent la conferinţa organizată de ASCOR Baia Mare, cu tema “Încredere în prietenie şi căsnicie”, părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului a tras un semnal de alarmă cu privire la populaţia României, afirmând că, în ritmul în care se fac avorturile, în 2056 vor mai exista între şase şi nouă milioane de români.

“În 2056, noi vom fi între şase şi nouă milioane, gânditi-vă cum va fi stăpânită România de români, dacă românii vor fi aşa de puţini! Când ne pregătim copiii noştri ca să intre la Liceul Pedagogic, ca să iasă învăţători, profesori şi nu numai, avem oare această cunoştinţă, că nu vor mai avea cui să predea, din moment ce avem 247.000 de naşteri şi 543.000 de morţi? Asta e media în 22 de ani, de la 1989 încoace”,a spus părintele Tănase.

Avem, cu toţii, o mare responsabilitate faţă de situaţia în care ne aflăm. Suntem, oare, conştienţi că, prin indiferenţa şi tăcerea noastră, ne facem vinovaţi de complicitate? Ştim că lângă noi se omoară zilnic sute de copii, copiii noştri, copiii neamului românesc, copiii lui Dumnezeu! Ce facem pentru a opri acest măcel?

“În România, înotăm în sânge! Nu până la glezne, nu până la genunchi, nu până la brâu, nu până la gât, ci până peste cap! Pentru că populaţia existentă în România acum este de 18 milioane. Şi în 20 de ani, de la moartea lui Ceauşescu încoace, s-au omorât 18.000.100 de copii! Aceasta este cifra oficială! Este statistica oficială, pentru că există una neoficială, care arată această stare de fapt, şi anume că cifra poate să fie chiar şi dublă!!! (…) La Judecată nu ne vom prezenta singuri, ne vom prezenta cu copiii noştri, cu soţia noastră, cu soţul nostru, cu părinţii noştri, cu vecinii, cu prietenii, şi acolo vom da seamă de ceea ce am făcut pentru noi, dar mai ales pentru ei. Dacă se fac avorturi, nu sunt vinovaţi numai cei ce fac avorturi – mamele, taţii, medicii, asistentele. Suntem vinovaţi cu toţii, pentru că nu luăm nicio atitudine.” (Părintele Nicolae Tănase)
De Irina Nastasiu – Doxologia

Sursa:
http://www.frontpress.ro/2013/06/avortul-cauza-disparitiei-neamului.html