FRICA PĂZEŞTE PEPENII

Aşa după cum se ştie, în perioada 4-7 octombrie a.c. am participat la o nouă sesiune a Parlamentului European. Momentul central al acestui eveniment l-a reprezentat ceremonia închinată Jubileului a 20 de ani de la unificarea Germaniei. Cu acest prilej, l-am cunoscut şi l-am felicitat pentru discursul rostit pe preşedintele de atunci al Comisiei Europene, Jacques Delors. Am avut, de asemenea, un dialog pe această temă cu preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Eu, unul, am fost, întotdeauna, un adept al unificării Germaniei, pedepsită mult prea sever şi nedrept după al II-lea război mondial. De altfel, consider că anul de foc 1989 a avut 3 consecinţe majore: 1) Unificarea Germaniei; 2) Destrămarea URSS; 3) Libertatea presei. Din păcate, noi, românii, nu ne bucurăm de nici una dintre aceste realizări. Din punct de vedere economic, falimentul statului nostru este total. Politic şi teritorial, nu am reuşit să ne unificăm şi noi, primind înapoi teritoriile care ne-au fost furate în virtutea Pactului Hitler-Stalin, din august 1939. Cît despre Libertatea presei, ce să mai vorbim, e sublimă, vorba lui Caragiale, dar lipseşte cu desăvîrşire. Pe fondul unor aparenţe înşelătoare, presa e sufocată financiar şi dispare. Iată de ce am rostit miercuri, 6 octombrie, un scurt, dar tăios discurs în plenul Parlamentului European.
Acesta a fost difuzat pe Internet, în direct, în întreaga lume şi sună astfel, citez:
"Doamnelor şi domnilor,
În România funcţionează, din nefericire, o cenzură brutală, cum nu mai există în nici una dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Este vorba de o instituţie aberantă, intitulată Consiliul Naţional al Audiovizualului. Aceasta este o «maşină infernală», de factură stalinistă, care, prin absurd, dacă marii scriitori Homer, Cervantes, Goethe, Byron, Balzac, Cesare Pavese şi Adam Mickiewicz ar mai trăi astăzi, i-ar cenzura şi pe ei. Această bandă terorizează, efectiv, posturile de Televiziune independente. Aş compara acest C.N.A. cu un «cimitir al elefanţilor», de unde apar nişte zombi, teleghidaţi politic de o dictatură muribundă, care aplică sancţiuni financiare insuportabile pentru acele emisiuni în care partidele din Opoziţie rostesc nişte adevăruri. Ajutaţi-ne să scăpăm de Gauleiterii de la C.N.A. şi să redăm României cea mai mare victorie a anului revoluţionar 1989: libertatea presei!".
Pun la dispoziţia posturilor de Televiziune cîte o casetă cu înregistrarea discursului meu.
În altă ordine de idei, ceea ce s-a întîmplat ieri, cu schimbarea cu 180 de grade a atitudinii lui Traian Băsescu, poate fi sintetizat într-o veche zicală românească: "Frica păzeşte pepenii". Acesta e adevărul: într-o declaraţie televizată, afişînd o faţă tumefiată de boală şi de abuzuri bachice şi făcînd cîteva confuzii care trădează scurt-circuite neuronale, Băsescu şi-a dat singur cu firma în cap, negînd ceea ce spusese în mai multe rînduri. Cu o zi înainte, el le ceruse unor colaboratori să-i dea un pretext pentru a retrimite Legea pensiilor în Parlament. Şi acest pretext i-a fost dat - infantil, penibil. De mai bine de o lună de zile, o ţară întreagă asistă la un joc de copii handicapaţi, trimişi de Băsescu la furat, dar prinşi asupra faptului, luaţi de guler, zdruncinaţi bine, însă vine starostele hoţilor şi ţipă: "Lăsaţi-i în pace, sînt ai mei, răspund eu pentru ei!".
În mintea lui Băsescu este un plan: în jurul datei de 20 octombrie, va sosi la Bucureşti Comisia de evaluare a boardului FMI. Votarea Legii pensiilor e o condiţie esenţială pentru acordarea unui nou împrumut, între 10 şi 12 miliarde de euro, bani cu care Băsescu şi banda lui speră să cumpere liniştea socială şi să se agaţe de Putere pînă dincolo de anul 2012. În acest sens, Băsescu vrea să-l impună, ca negociator şef cu FMI, pe fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu.
În ceea ce priveşte Opoziţia, ea culege acum ce a semănat: în anul 2008, PSD şi PNL şi-au dat mîna pentru impunerea sinistrului "vot uninominal", care a facilitat excluderea PRM-ului, prin fraudă, din Parlament, iar astăzi nu reuşesc să facă faţă tăvălugului mafiot al lui Băsescu. Tot mai mulţi oameni spun aşa: "Ce nevoie era, acum, de Vadim în Parlament!". N-aveţi decît să vă uitaţi la figurile caraghioase care taie frunză la cîini în acest Parlament rezultat în urma unei operaţiuni de vînzare-cumpărare, ca la Piaţa Matache Măcelaru. Figuri jalnice. Agramaţi. Analfabeţi. Neamuri proaste - în absolut toate partidele. Mă văd nevoit să repet ceea ce am mai spus, dar unii se prefac că n-au înţeles: în nici un caz nu voi face pîrtie pentru revenirea la Putere a Mafiilor din PSD şi PNL. Atîta timp cît acestea vor azvîrli pe piaţă sondaje mincinoase, care arată ce este în capul lor şi în capul "păpuşarilor" din umbră, care le dirijează, ele merită ceea ce merită gaşca PDL: dispreţul nostru, al tuturor. Atunci cînd am văzut "guvernele din umbră" ale PSD şi, respectiv, PNL, m-a apucat un sentiment amestecat, de silă şi de milă. Silă faţă de mizeria morală a acestor nemernici, care vlăguiesc ţara de 20 de ani. Milă faţă de poporul ăsta amărît, care parcă e hipnotizat de hoţi şi lichele. Noi, cei de la PRM, ne continuăm lupta, cu orice preţ.
În sfîrşit, surse din lumea bancară ne-au alertat cu privire la o nouă şi inimaginabilă escrocherie a lui Mugur Isărescu: banii împrumutaţi de la FMI au fost investiţi de acesta în soluţionarea falimentului economiei americane. Iată cum sună începutul unei note pe care am primit-o în aceste zile: "Concret, începînd cu 2009, conform statisticilor de peste Ocean, România a cumpărat obligaţiuni de stat (bond), emise de Trezoreria SUA, în valoare de 74,2 miliarde de dolari, adică de o sumă egală cu valoarea împrumutului contractat de ţara noastră la FMI, mai puţin rata, care s-a dus în susţinerea pensiilor şi salariilor pe perioada premergătoare realegerii lui Traian Băsescu în fruntea naţiunii. Astfel, România, o ţară aflată în profundă criză economică şi socială, susţine redresarea economiei americane, achiziţionînd simple hîrtii emise de trezoreria acesteia, supuse riscului deprecierii, chiar imposibilităţii de răscumpărare în cazul falimentului sistemului american" - am încheiat citatul.
Dacă lucrurile stau aşa, este extrem de grav. Astfel se explică uluitoarea performanţă a acestui modest contabil cu cotiere de a se eterniza, de 20 de ani, în fruntea Băncii Naţionale, cu o pauză de 1 an şi jumătate, timp în care a fost prim-ministru. El ia bani cu împrumut de la FMI, pe care îi dă stăpînilor săi de peste Ocean, dar pe care îi va achita Poporul Român. Chiar aşa: unde sînt cele 140 de miliarde de euro, la care a ajuns datoria externă a României? S-a întrebat cineva, în mod serios? Mereu li se spune românilor că sînt la Banca Naţională, pentru menţinerea cursului de schimb - dar aşa ceva e o minciună neruşinată, care ne insultă inteligenţa. Aceste sume, ca şi cele peste 100 de tone de aur ale României, se află peste Ocean şi n-o să le mai vedem înapoi niciodată. Iată marele, cumplitul, apocalipticul jaf împotriva Poporului Român, la care sînt complici toţi cei care au fost la Putere pînă acum şi care vor da socoteală în curînd...

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,
Membru al Parlamentului European,
Preşedintele Partidului România Mare
(Text prezentat la Conferinţa de Presă a PRM
de vineri, 8 octombrie 2010)