Ridicarea si caderea marilor puteri sunt legate de crime impotriva umanitatii. Masacrul de la Katyn, de la care se implinesc zilele acestea 60 de ani, este una dintre sutele de crime de razboi prezentate pe 118 pagini in internet. In aceasta lista figureaza asemenea acte criminale ca de pilda cel din inchisoarea Abu-Graib in care au fost maltratati si ucisi de armata americana prizonieri irakieni, pana la crimele de la Srebenitza, in fosta Iugoslavie, unde mii de civili au fost impuscati fara mila. Dar Katyn, o mica localitate in apropiere de Smolensk, este simbolul unei crime fara precedent in istoria celui de al doilea razboi mondial, atat prin felul, cat si prin proportiile ei.
Se stie ca razboiul a inceput la 1 septembrie 1939, prin intrarea trupelor germane in Polonia. Pe 17 septembrie au trecut granita de est si trupele armatei rosii, pecetluind soarta acestei tari. Drept urmare au cazut prizonieri ai armatei sovietice 242.000 soldati si ofiteri polonezi, in buna parte si ca urmare a ordinului dat de maresalul Edward Smygly-Rydz de a nu opune rezistenta trupelor URSS. Majoritatea prizonierilor au fost repartizati ca mana de lucru in industrie, mine si constructii, dar cca. 20.000 militari de profesie au fost stransi in trei lagare speciale ale NKVD: Kozielsk (langa Smolensk), Starobielsk (langa Harkov) si Ostashkov (langa Kalinin). Aici se gaseau 295 generali, coloneli si sub-coloneli, 2080 maiori si capitani, 6049 locotenenti si sublocotenenti. Raspanditi prin alte lagare erau inca cateva mii de ofiteri si subofiteri din trupele de graniceri, politie si justitie militara.
In luna martie 1940, sapte membri ai biroului politic al PCUS al URSS, si anume Stalin, Molotov, Vorosilov, Mikoian, Kalinin, Kaganovici si Beria, au aprobat raportul strict secret no.794, prezentat de comisarului poporului Lavrentii Beria, in care se propunea ca, fara nici un proces, toti acesti militari sa fie lichidati prin impuscare. In perioada dintre 1 aprilie si 15 mai 1940, au fost astfel executati peste 20.000 de ofiteri si soldati polonezi, din care: 4404 – in padurea Katyn de langa lagarul Kozielsk, 3896 – in lagarul Starobielsk, 6287 – in lagarul Ostashkov. Grupe mai mici de militari prizonieri au fost executati in alte lagare sau inchisori. Au scapat cu viata din acest masacru doar 395 de prizonieri de razboi.
Dupa ce trupele germane au ocupat regiunea Smolensk si au descoperit uriasele morminte de la Katyn, propaganda nazista a facut publica, dupa trei ani, crima « regimului iudeo-bolsevic moscovit ». Partea sovietica a negat cu inversunare faptul, atribuind crima armatei hitleriste. Adevarul a fost recunoscut abia la 13 aprilie 1990 de Mihail Gorbaciov, desi si el negase pana atunci fapta. In octombrie 1992, Boris Eltin a pus la dispozitie opiniei publice dovezile ingrozitoarei crime, nu numai de la Katyn, ci si din celelalte lagare. Dupa cativa ani insa accesul la documente a fost oprit, iar cererile de despagubire din partea familiilor, au fost respinse de Curtea suprema de justitie a Rusiei. Dar la Katyn, care a ramas ca simbol al crimelor de razboi, s-a ridicat in 1999 un monument, la care se vor inchina saptamana viitoare primul ministru rus Vladimir Putin si omologul sau polonez Donald Tusk.
Fara comentarii.
Articol cules de pe blogul lui N. Raducanu ( http://nraducanu.wordpress.com )
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu