AURUL DIN ROMANIA AR TREBUI EXPLOATAT DE ROMANIA !

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sînt epuizate. Totuşi, 8 firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: Au avut hărţile geologice ale Statului Român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu. Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în patrulaterul aurului” - adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni - dar şi în Maramureş sînt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp. Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sînt epuizate”, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în patrulaterul aurului”. Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, cînd Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti, pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decît 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vîndă metalul extras decît Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, 8 companii străine, care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminaseră”.

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcămînt de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la Mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că nu mai era rentabilă”, un zăcămînt de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sînt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la punct ochit - punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate... Cum? Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine extrag metale preţioase în România consultînd hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.

În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant. Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe profile”, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje Geofizica”, în Strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în Strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie pînă în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul”. Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că preţul vînzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari... Privatizarea rezervelor este ţinută secretă. Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns: Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (...) Sînt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României”.

În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu 4 luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro. Aurul a înregistrat miercurea trecută un maximum istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r. - unitate de măsură egală cu 35 de grame) fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cît fusese vîndut cu o zi înainte. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie 2011, iar trendul ar putea continua, metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri. Iată ce scria Libertatea” din 22 aprilie 2011: Secretele zăcămintelor de aur, vîndute pe 10.000 de dolari. Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că sîntem în elita mondială a metalelor preţioase. «Ocupăm locul 5 în lume la extracţie, în decursul Istoriei», ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cît înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, cînd un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro”! Şi aceasta în condiţiile în care Poporul Român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă. Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj, şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Din străvechime pînă acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul 5 în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. Cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decît Poporul Român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de 3 ori cît s-a exploatat pînă acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămîne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se cîştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

Eu cred că aceste redevenţe sînt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să cîştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rînd, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.

De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

EMILIA RODICA CORLAN