29 octombrie 2012
CONFERINTA DE PRESA
În principiu voi încerca să imprim filialei Timiş cele 4 direcţii, care sunt pilonii pe care se clădeşte întregul eşafodaj al Partidului Romania Mare: CREŞTINĂ, NAŢIONALĂ, EUROPEANĂ şi JUSTIŢIARĂ.
Constat că singurul partid de opoziţie rămas la ora actuală în Romania este PRM. De aceea, PRM trebuie împiedicat prin orice mijloace, la fel ca în 2008 să intre in Parlament. După gluma de prost gust din vară cu suspendarea preşedintelui, cele două aripi FSN-iste se pare că au căzut la pace. Nu se mai aude nimic despre cele cca. 2 milioane de români care ar trebui radiaţi de pe listele electorale, nu mai aud nimic despre tentativa de ”lovitură de stat” dată de USL.
“Partidul România Mare a fost şi a rămas ca un stejar, drept, în furtună. Ne-au bătut ploile şi viscolele, ne-au izbit valurile de murdării proferate de duşmanii Neamului Românesc, am fost şi încă mai suntem hărţuiţi prin Tribunale, dar n-am ieşit din luptă, n-am îngenuncheat, n-am abjurat de la legământul şi credinţa în Idealurile Naţionale. Indiferent în ce culori mizerabile ne prezintă unii şi alţii, indiferent cât de sălbatică e prigoana declanşată de Mafie împotriva noastră, indiferent cât de mârşave sunt metodele prin care se încearcă să fim reduşi la tăcere, de la interzicerea noastră pe posturile de Televiziune şi până la difuzarea, periodică, a unor sondaje de opinie mincinoase - noi, cei de la Partidul România Mare nu ne vom da bătuţi şi nu vom trăda încrederea populaţiei. Aceasta e calea cea dreaptă” (C. V. Tudor). Ea izvorăşte din credinţa în Mântuitor, care este Calea, Adevărul şi Viaţa. Când Poporul Român va înţelege aceasta, atunci va fi salvat.
În calitate de Preşedinte interimar al filialei PRM Timiş, nu voi încuraja şi nu voi tolera nici un fel de acces de xenofobie, de antisemitism sau de antihungarism gratuite din partea membrilor filialei, dar în aceeaşi măsură, nu voi tolera accesele de antiromânism ale unor organizaţii sau partide care funcţionează în Ţara noastră, ba mai mult, unele sunt finanţate şi de la buget.
Fac apel către toţi românii cinstiţi şi patrioţi să vină alături de noi să ne ajute să salvăm ce se mai poate salva din Ţara noastră şi să pornim reconstrucţia ei, să ajungă din nou o Ţară puternică şi respectată, aşa cum a fost în perioada interbelică. Fac apel către toţi foştii membri PRM, sau actualii membri intraţi în letargie dintr-un motiv sau altul, să răspundă pozitiv apelului meu şi să strângem rândurile în vederea campaniei electorale care bate la uşă şi care se anunţă deosebit de dură.
Mă opresc aici pentru a nu dilua mesajul pe care vreau să-l transmit electoratului.
Voi încheia, aşa cum a făcut-o şi domnul Preşedinte Vadim într-o conferinţă de presă în urmă cu aproximativ zece ani, cu versurile de pe pisania de mormânt a marelui nostru poet George Coşbuc versuri care mă reprezintă:
“O luptă-i viaţa, deci te luptă,
Cu dragoste de ea, cu dor…
Tu ai pe-ai tăi, de n-ai pe nimeni
Te lupţi pe seama tuturor”
Dr. LIVIUS ŢÎRNEA,
Preşedinte interimar al PRM Timiş
Timişoara, 09.10.2012
10 octombrie 2012
Marginalii la pamfletul - Baroane -
10 mai 1945
În „Dreptatea“, Ilie Păunescu, participant la proces, face o relatare despre poziţiile d-lor T. Arghezi şi G. Brătianu în Procesul marilor criminali de război. Au fost citaţi ca martori ai apărării şi d-nii: dr. Petru Groza, Gh. Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, General Vasiliu Răşcanu, Constantinescu-Iaşi (rubrica „Pînă la ora 12“).
Arghezi participă ca martor al apărării, pentru generalul Popescu; acesta ar fi ordonat, se pare, punerea sa în libertate în urma arestării pentru pamfletul „Baroane“. Redăm un fragment din intervenţia lui T. Arghezi, aşa cum o consemnează autorul articolului: „D-na Arghezi a relatat apoi soţului său că pe cînd insista plîngînd pe lîngă fostul ministru de Interne pentru eliberarea maestrului, două lacrimi s-au ivit în ochii lui Dumitru Popescu. D. Arghezi a fost pus în libertate, în urma unui ordin telefonic, dat comandantului lagărului. (...) Dumitrutru Popescu 1-a îmbrăţişat şi 1-a trimis acasă, recomandîndu-i să nu mai scrie. Din clipa aceea, semnătura lui Tudor Arghezi a fost cenzurată în toate gazetele. S-a oprit chiar apariţia unui articol intitulat «Generalul», în care maestrul Arghezi făcea portretul lui Dumitru Popescu, scriind probabil ceea ce a declarat în şedinţă: «Nu l-am cunoscut înainte de a fi arestat. Îl credeam foarte înalt şi foarte mare, pentru că general combinat cu Popescu îmi dădea această impresie»“. (Depoziţia lui Arghezi este consemnată şi în „Semnalul“ din 11 mai, în articolul nesemnat Şedinţa de dimineaţă a procesului Antoneştilor. Audierea d-lui George Brătianu).
Sursa:
Ziarul Tricolorul